Eveniment

Aderarea României la Schengen, blocată de Olanda, Franţa, Germania, Finlanda şi Belgia în ciuda votului masiv pentru integrare dat de PE

Aderarea României la Schengen, blocată de Olanda, Franţa, Germania, Finlanda şi Belgia în ciuda votului masiv pentru integrare dat de Parlamentul European

Autor: Iulian Anghel

09.06.2011, 15:04 3454

Consiliul Justiţiei şi Afacerilor Interne, JAI, (miniştriijustiţiei şi de interne din statele UE) discută astăzi aderareaRomâniei şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen, dar, în ciuda votuluimasiv al Parlamentului European de miercuri în favoarea aderării,lucrurile par bătute în cuie: JAI nu va stabili astăzi un termenpentru integrarea celor două ţări, ci va susţine că va examina oastfel de decizie cel mai târziu în septembrie.

Drept urmare, subiectul nu se va regăsi pe masa ConsiliuluiEuropean (şefii de state şi de guverne din UE) din 23 - 24iunie.

Aderarea în acest an pare şi ea compromisă, în condiţiile încare ministrul pentru imigraţie din Olanda Gerard Leers a susţinut,înainte de începerea consiliului JAI, că Guvernul olandez se vapronunţa abia în 2012 în privinţa cererilor de aderare a Românieişi Bulgariei la spaţiul Schengen, "după o perioadă de probă".

Or, este suficient ca un singur membru al UE să se pronunţe"împotriva" aderării ca lucrurile să rămâne blocate.

România a intrat într-un vârtej în care populismul şi teamaşi-au dat mâna. Deşi, tehnic, România este pregătită pentruintergarea în spaţiul fără frontiere, aderarea sa, ca şi aBulgariei de altminteri, este pusă sub semnul întrebării pentru că,aşa cum a susţinut Gerard Leers, actul de justiţie în cele douăţări lasă de dorit, iar Olanda aşteaptă raportul Comisiei Europenepe Justiţie pentru a vedea dacă s-a făcut ceva în această privinţă.Dar, subliniază demnitarul olandez: Olanda va avea nevoie de timppentru a studia documentele. Va relua subiectul în 2012.

Iată, aşadar, că toată zbaterea oficialilor de la Bucureşti de ademonstra că una este pregătirea tehnică pentru integrarea înSchengen şi alta este combaterea corupţiei (obiectiv cuprins înmecanismul Comisiei Europene de monitorizare pe Justiţie) a fost înzadar. Olanda, dar şi Germania sau Franţa văd între cele douăconstrângeri o legătură puternică ce poate fi rezumată astfel:odată cu aderarea la Schengen, România şi Bulgaria vor devenigraniţe externe ale Uniunii. Şi una este să ai graniţele binedotate cu aparatură de ultima oră şi alta este să ai în spatelemonitoarelor şi a obiectivelor cu infraroşii şi oameni integri carenu vor trăda supersofisticatul sistem de dragul unui pumn deeuro.

Acesta este primul palier al discuţiei. Problema de fond este căîn sânul Uniunii Europene s-a strâns destulă frustrare, crizaeconomică sau valurile de imigranţi favorizând partidele populisteşi pe cele euroscepticie.

Poziţia Olandei nu trebuie să mire atâta vreme cât guvernulolandez este susţinut de un partid extremist condus de GeertWilders, care se pronunţă împotriva migraţiei şi a islamului. Numai devreme de săptămâna trecută Marin Le Pen, şefa partiduluiextremist Frontul Popular (pe care sondajele o arătă că ar puteaintra în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Franţa)s-a pronunţat într-un interviu în Adevărul pentru desfiinţareaSchengen şi a zonei euro.

"Consiliul European din 24 - 24 iunie va discuta reformaguvernanţei Schengen, iar rezultatul este definitoriu pe termenlung. Sunt voci care vor să transforme UE într-o fortăreaţă - vorsă-i primească doar pe acei imigranţi care le aduc beneficiimajore. Schengen este doar un episod, dezbaterea este extrem deserioasă şi nu ştim cum se va termina", spune Leonard Orban,consilier prezidenţial, fost comisar european din parteaRomâniei.

Situaţia este cu mult mai tulbure decât se crede, iar, în acestcontext al neîncrederii crescânde, România şi Bulgaria sunt privitecu un ochi extrem de critic, mai ales că oferă şi motive. GernotErler, fost secretar de stat în ministerul de externe german aexplicat pentru Deutsche Welle: la Berlin şi Paris nu existăîncredere în măsurile luate de România şi Bulgaria pentrucombarerea corupţiei şi a crimei organizare. Or, lipsa măsurilorclare ar putea afecta siguranţa graniţelor UE.

În faţa valului de populism şi extremism, alte voci fac recursla raţiune.

Într-un comentariu publicat săptămâna trecută de Le Figaro,Werner Hoyer, adjunctul ministrului german de externe, a susţinutputernic câştigul nemăsurat pe care Europa l-a avut de pe urmaextinderii şi a integrării: Cei care vor să inverseze sensulistoriei, să revină la monedele naţionale, la reinstalareagraniţelor punând în cauză câştigurile esenţiale ale Europei carese numesc libertate şi prosperitate se joacă cu foculnaţionalismului.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO