♦ Intrarea în zona Schengen creşte exporturile României şi accelerează avansul economiei ♦ Deficitul comercial la bunuri, cea mai mare slăbiciune a economiei României, ar putea fi atenuat.
Aderarea României la spaţiul Schengen, de altfel o obligaţie în calitate de stat membru al Uniunii Europene, ar însemna creşterea exporturilor şi a economiei, sunt de părere actorii din piaţă şi economiştii consultaţi de ZF. Avansul exporturilor aduce creştere economică, dar şi diminuarea deficitului comercial la bunuri, care va ajunge anul acesta la peste 30 de miliarde de euro în România.
„Aderarea la Spaţiul Schengen înseamnă în primul rând un timp mai redus pentru livrarea mărfurilor, deci o diminuare considerabilă a timpului pentru exporturi. Companiile exportatoare îşi vor reduce cheltuielile de transport şi vor deveni mai competitive pe piaţa externă. Este de aşteptat ca exporturile să crească uşor, ceea ce va conduce şi la diminuarea deficitului comercial şi a celui de cont curent“, spune pentru ZF Florin Andrei, analist financiar şi fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor.
Cancelarul german Olaf Scholz a spus săptămâna aceasta că susţine aderarea României, Croaţiei şi Bulgariei la Spaţiul Schengen. Este pentru prima dată când Berlinul îşi afirmă susţinerea pentru includerea României în zona Schengen, care ar însemna practic eliminarea controalelor vamale de rutină la graniţa cu Bulgaria şi Ungaria şi implicit eliminarea cozilor de la frontierele amintite. Pe termen mediu şi lung, este de părere Dumitru Miron, profesor la Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti, intrarea în Schengen va atrage mai multe investiţii străine în România.
„O ţară care a fost acceptată în spaţiul Schengen se consideră că a îndeplinit un număr considerabil de cerinţe. Poate avea efecte indirecte asupra investiţiilor străine, dar ele sunt efecte de antrenare care nu se văd imediat, se văd pe termen mediu şi lung“, spune Dumitru Miron.
Jucătorii din piaţa de transporturi internaţionale spun că intrarea României în zona Schengen ar însemna o tăiere importantă de costuri pentru companiile de transporturi rutiere şi, implicit, creşterea competitivităţii pe piaţa vestică. „Timpul în care camioanele aşteaptă la frontiere produce efecte în cascadă asupra întregii economii româneşti. Depăşirea timpilor de conducere zilnici ai şoferilor profesionişti, consumul mai mare de carburant pe timpul aşteptării şi întârzierile la livrarea mărfurilor către clienţi pot determina atât penalizarea transportatorilor, cât şi probleme în aprovizionarea oraşelor sau în derularea unor procese de producţie, precum şi creşterea costurilor pentru clienţii finali“, transmit reprezentanţii Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).
Timpul de aşteptare la graniţa cu Ungaria este şi de peste 10 ore, în zilele foarte aglomerate, pentru
TIR-uri. Este o excepţie când nu este coadă, explică pentru ZF un şofer de TIR din România care tranzitează ruta România-Ungaria-Austria-Germania-Belgia. Controalele amănunţite, în special pentru a detecta imigranţii ilegal, sunt doar la trecerea din România în Ungaria.
În sens invers, se controlează doar buletinul şoferilor la intrarea în România dinspre Ungaria.
„Şoferii de camioane au stat chiar şi 72 de ore la punctele Calafat-Vidin şi Giurgiu „Ruse (puncte de trecere cu Bulgaria) iar la graniţa cu Ungaria stau între 12 şi 24 de ore. Şoferii sunt plătiţi pentru orele astea, problema este că li se termină timpul de lucru şi trebuie să găsească o parcare în care să se oprească. Logistic este foarte greu de gestionat această situaţie. Fiecare zi în care avem un camion blocat în vamă ne costă între 800 şi 1.000 de euro. Aşteptăm de multă vreme aderarea la Schengen, blocajele la vamă s-au accentuat, mai ales vara aceasta“, a spus pentru ZF Mircea Vlah, directorul general al Dumagas, unul din cei mai mari transportatori de marfă de pe piaţă, controlat de fondul de investiţii Bancroft.
Aderarea la spaţiul Schengen, chiar dacă aduce beneficii, este practic o obligaţie a României, asumată prin aderarea la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, nu toate ţările membre ale Uniunii Europene fac parte din această zonă, iar spaţiul Schengen include şi ţări acre nu sunt în Uniunea Europeană, precum Elveţia şi Norvegia. România a îndeplinit criteriile tehnice, care în mare parte se referă la capacitatea de control la graniţele externe ale spaţiului Schengen, dar, pentru a putea intra în acest club, are nevoie de acordul unanim al statelor membre UE. În trecut, s-au opus Germania, Franţa şi Olanda, însă primele două şi-au exprimat recent susţinerea aderării României la acest spaţiu.
Dumitru Miron, profesor la Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti: O ţară care a fost acceptată în spaţiul Schengen se consideră că a îndeplinit un număr considerabil de cerinţe. Poate avea efecte indirecte asupra investiţiilor străine, dar ele sunt efecte de antrenare care nu se văd imediat, se văd pe termen mediu şi lung.
