Eveniment

Adevărata realitate. Alegeri locale: Cu ce aşteptări aţi votat? De la ultimele alegeri şi până la finalul lui 2019, reţeaua de gaze s-a extins cu doar 1%. În România o treime din reţeaua de drumuri, adică 29.000 km, este încă neasfaltată. Administraţia locală are anual pe mână 83 mld. lei şi 444.889 de angajaţi

Adevărata realitate. Alegeri locale: Cu ce aşteptări...

Autor: Iulian Anghel

28.09.2020, 09:00 577

♦ Drumurile de pământ din satele/oraşele României înseamnă 9.000 km - 10,5% din reţeaua de drumuri ♦ Drumurile de pietriş (20.000 km) plătite de UE acum 25 de ani, înseamnă 21% din întreaga reţea de drumuri ♦ Reţeaua de gaze s-a extins cu doar 1% de la ultimele alegeri din 2016, iar gările, prin care mai trec 2-3 trenuri pe zi sunt o ruină ♦ În 2019, administraţia locală a cheltuit 83 mld. lei, adică 26% din toate veniturile statului ♦ În iulie 2020, administraţia locală avea 444.889 angajaţi ♦ În jur de 50.000 de oameni au fost aleşi, la votul de ieri, în structurile de vârf ale administraţiei locale.

În comuna Iveşti din judeţul Galaţi jumătate din localitate are străzile asfaltate, jumătate nu. Au fost nişte bani europeni, cândva, s-au asfaltat nişte străzi, a fost in­trodusă cana­lizare şi reţea de gaze. Banii s-au terminat acum câţiva ani şi o parte din comună are drum asfaltat, canalizare, iar o alta nu. An de an primarul promite că „rezolvă problema“. Că cere el bani, iar partidul o să-i dea, desigur dacă este votat din nou. Cum au fost asfaltate uliţele, este o altă mâncare de peşte.

În România, la finalul anului trecut, existat 9.000 de kilometri de drumuri de pământ, adică 10,5% din întreaga reţea de drumuri a ţării. 21% din drumuri sunt „pietruite“; mai pe înţeles, nişte basculante au venit, au aruncat nişte pietriş (munca a fost plătită de UE prin programul SAPARD, înainte de aderarea României la UE), ca oamenii să nu mai calce prin nămolul care trece de carâmbul cizmei, când plouă. Pentru programul de „pietruire a drumurilor la sate“ UE a dat României câteva sute de milioane de euro, în urmă cu 25 de ani. Şi aşa au rămas de atunci multe din acele drumuri. Nici pietruite nu mai pot fi numite, la 25 de ani distanţă. De la ultimele alegeri din 2016 până la finalul lui 2019, reţeaua de drumuri mo­dernizate în România a crescut cu 3,3%, dacă vorbim de drumurile naţio­nale, şi cu 11%, dacă vorbim de drumurile judeţene. Iar reţeaua de drumuri de pământ a scăzut cu 13%, doar. În acest ritm, România va scăpa de drumurile de pământ abia peste 20 de ani.

Datele Statisticii arată că, în România, doar 44,2% din drumuri erau modernizate, la finalul anului trecut. Pentru 2020, INS prezintă datele în aprilie 2021.

De la alegerile din 2016 şi până la finalul lui 2019 drumurile modernizate au crescut cu 12%. În acest ritm, cele 86.000 de drumuri publice din România vor fi modernizate, în totalitate, în aproximativ 30 de ani.

Gările de pe linia Galaţi - Tecuci sunt o ruină. Toate. De ce ar fi îngrijite dacă abia 2-3 trenuri pe zi mai opresc în aceste gări?

50.000 de oameni în România au aplicat şi au primit duminică un job, în ur­ma votului – primari, consilieri cu zecile de mii, preşedinţi de consilii jude­ţene. Multe dintre consilii vor avea un buget sărac, pentru că majoritatea celor peste 3.000 de UAT-uri (unităţi admi­nis­trativ-teritoriale) din România sunt vai de capul lor. Dar toţi candidaţii, fără deo­sebire, au promis şcoli moderne, drumuri asfaltate, extinderi de reţele de gaze.

Administraţia locală avut anul trecut pe mână 83 de miliarde de lei, din care 31,5 mld. lei au însemnat doar salariile angajaţilor administraţiei – 444.889, la finalul lui iulie curent, potrivit Ministerului Finanţelor. Adică 38% din venituri s-au dus în plata salariilor. Investiţiile, toate, au însemnat doar 18 miliarde de lei, adică aproape la jumătate faţă de volumul salariilor.

Desigur că un primar sau un consiliu local nu poate el singur să facă o şosea naţională. Doar o politică generală poate face aşa ceva. Dar avem şi alegeri generale, în câteva luni. Şi, iarăşi, partidele promit. Un primar nu poate face o cale ferată de unul singur. Dar cu o mână de var pe o gară amărâtă poate să dea, chiar dacă nu-i a lui. Pentru că este localitatea lui. Acum dacă un neghiob atuncă gunoiul în faţa uşii tale, tu nu-l strângi pentru că nu este a tău?

Sunt 83 de miliarde de lei ce ajung anual la administraţile locale – peste un sfert din veniturile totale ale bugetului, de 321 mld. lei la nivelul lui 2019. Aceşti nu sunt banii primarilor, ci banii celor care au votat/n-au votat şi au plătit taxe. Oamenii trebuie să înţeleagă că tot ce se face în satul lor, în comuna lor, în oraşul lor se face din banii lor, nu din banii primarului sau ai partidului.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO