Eveniment

Adevărul despre investiţiile statului: au scăzut cu 60% în S1 şi au tras în jos PIB-ul

Adevărul despre investiţiile statului: au scăzut cu 60% în S1 şi au tras în jos PIB-ul

Adevărul despre investiţiile statului: au scăzut cu 60% în S1 şi au tras în jos PIB-ul

Autor: Claudia Medrega

09.11.2011, 00:09 1948

Mult-aşteptatele investiţii noi finanţate şi recepţionate de stat în prima jumătate a aces­tui an, care ar fi trebuit să impulsioneze economia s-au păbuşit în realitate cu aproape 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut după stan­dar­dele europene de evidenţă bugetară (ESA 95), avertizează Consiliul Fiscal.

Această cădere arată că de fapt Guvernul nu a făcut în mare parte decât să achite facturi restante din anii trecuţi, legate de investiţii care au contribuit la PIB în anii trecuţi. De ase­me­nea, arată de ce nu se simt în economie inves­tiţiile cu care se laudă autorităţile şi reflectă inclusiv impactul companiilor de stat care şi-au restrâns bilanţurile în criză.

Imaginea contrastează puternic cu datele oficiale prin care Guvernul clamează o creş­tere de circa 30% a cheltuielilor de investiţii în semestrul I.

Cum se explică această contradicţie? Gu­vernul face raportări conform aşa-numitelor standarde "cash", în care evidenţele bugetare înregistrează doar fluxurile de bani efectiv plă­tite, adică o cheltuială de investiţii apare nu­mai atunci când este achitată, cifrele regă­sin­du-se în execuţiile bugetare publicate de Mi­nisterul Fi­nanţelor. În schimb, pe metodologia euro­pea­nă ESA 95 (European System of Accounts), cheltuielile apar în scriptele bu­getare doar atunci când se înregistrează anga­ja­mentul de plată şi se emite factura.

În traducere, aceasta înseamnă că pe hârtie şi în discursurile oficiale sunt foarte multe pro­gra­me, există şi alocări bugetare în creştere, dar în realitate investiţiile noi ale statului sunt la pă­mânt. Indiferent de modul de raportare, inves­tiţiile care contează sunt cele care se văd în PIB.

Pe standarde ESA, în primul semestru din 2011 investiţiile publice aveau o pondere de 1,6% din PIB, în timp ce în aceeaşi perioadă din 2010 ponderea fost de 4,3% din PIB. Pe standarde cash, în primul semestru din 2011 ponderea investiţiilor publice era de 6,4%, în creştere faţă de nivelul de 5,5% din PIB din primul semestru din 2010.

Totodată, o altă neclaritate este legată de natura cheltuielilor cu investiţiile raportate de Guvern pe primele şase luni ale anului: dacă sunt aferente unor investiţii noi, iniţiate în această perioadă, sau sunt legate de investiţii mai vechi, cu facturi rămase neachitate.

"Văd posibile două explicaţii pentru această diferenţă. Una ar putea fi că s-au plătit facturi mai vechi - care ar justifica investiţiile mari pe cash, dar nu s-au recepţionat şi nu s-au emis facturi pentru investiţii noi foarte mari, de unde investiţiile mici pe ESA95. O altă explicaţie ar putea fi legată de faptul că firmele de stat consolidate la buget pe ESA95 au făcut în timpul crizei dezinvestiţii, ceea ce ar fi afectat negativ investiţiile pe ESA95. Cred că imaginea reală a bugetului este exprimată mai bine de standardele ESA95", afirmă Ionuţ Dumitru.

Până la închiderea ediţiei reprezentanţii Mi­nis­te­ru­lui Finanţelor şi ai Guvernului nu au răspuns solicitărilor ZF de a comenta aceste date şi a explica dife­ren­ţele flagrante relevate. Finanţele nu publică nicio cifră oficială după standardul Comisiei Europene ESA95.

Experţii financiari susţin de multă vreme că standardele europene arată mai fidel situaţia reală a cheltuielilor bugetare şi a arieratelor, acesta fiind şi motivul pentru care autorităţile au tot amânat trecerea la această metodologie folosită de Comisia Europeană, pentru că în acest sistem rezultă un deficit bugetar mai mare.

Astfel, deşi la nivelul execuţiei bugetare în sistem "cash" Finanţele anunţă o creştere a investiţiilor publice de 27,4% în termeni nominali, de la 11,7 mld, lei la 14,9 mld. lei în primul semestru din 2011 faţă de aceeaşi perioadă din 2010, contribuţia investiţiilor publice la creşterea economică din primele şase luni ale anului 2011 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2010 este chiar negativă, acestea scăzând pe standardele ESA95 cu aproape 60% în termeni nominali, de la 9,2 mld. lei la 3,8 mld. lei.

"Când vorbim de contribuţia investiţiilor publice la creşterea economică, discutăm de formarea brută de capital fix în standarde ESA95", a explicat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal

FMI a atenţionat de mai multe ori oficialii de la Bucureşti că este nevoie de un progres mai rapid în îmbunătăţirea cheltuielilor de capital şi absorbţia fondurilor europene pentru a susţine revenirea economiei.

Pe de altă parte, Fondul nu a reclamat niciodată ferm practica înregistrărilor bugetare de la Ministerul Finanţelor şi a tolerat pe parcursul acordurilor din ultimii trei ani folosirea raportărilor cash şi nu a celor ESA. Practic, FMI a închis ochii la maniera de atingere a ţintelor de deficit bugetar prin sacrificarea investiţiilor, acumularea de facturi neplătite sau amânarea facturării pentru împingerea unor cheltuieli pe viitorul exerciţiu bugetar.

Nici acum nu există un termen-limită ferm pentru realizarea raportărilor doar pe sistemul ESA, chiar dacă aceasta ar reprezenta o aliniere la standardele UE şi ar mări presiunea pentru restructurarea sectorului public şi eliminarea arieratelor.

Nu este deloc rău că se plătesc arierate, pentru că se deblochează activitatea unor agenţii economici. Însă aceste investiţii pe cash nu se văd în PIB-ul de acum. Dacă au fost finalizate în 2010 şi s-au plătit în 2011, s-au reflectat în PIB-ul de anul trecut, a mai spus Dumitru, care este economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Power Summit’24
AFACERI DE LA ZERO