Vineri vom primi veşti de la Statistică. Vom şti, atunci, dacă februarie a fost sau nu a şasea lună consecutivă de dezinflaţie. Timp de doi ani, vom evalua lună după lună mişcările preţurilor din perspectiva prognozelor pentru decembrie 2026 şi decembrie 2027. Proiecţii pe care BNR le-a calculat şi le-a făcut publice recent.
O tânără jurnalistă m-a întrebat zilele trecute ce va face Banca Naţională dacă evenimentele din Orientul Mijlociu se vor prelungi şi vor afecta grav preţurile de consum din toată lumea. Va modifica prognoza ratei anualizate a inflaţiei pentru decembrie 2026? Sau poate şi pe aceea din decembrie 2027?
Riscurile şi incertitudinile - mai cu seamă cele geopolitice - sunt analizate continuu de către BNR. Gravitatea lor e măsurată în fiecare zi. La conferinţa sa de presă din februarie, guvernatorul a precizat că prognozele pot fi modificate numai atunci când intervin evenimente sau decizii certe, de natură să provoace schimbări inevitabile - creşteri sau descreşteri ale ratelor anualizate ale preţurilor. Şi, doar o astfel de ipoteză ar impune reproiectarea ratelor inflaţiei pentru 2026 sau 2027. Iar „la acest principiu BNR nu renunţă niciodată“- a insistat guvernatorul Isărescu.
Rapoartele băncii centrale asupra inflaţiei - pentru cele patru trimestre ale anului trecut şi primul trimestru al anului în curs - au cuprins şi proiecţiile anualizate pentru decembrie 2025 şi pentru decembrie 2026. Raportul din 12 noiembrie, în care a fost integrată şi cea din urmă prognoză a creşterii preţurilor pentru sfârşitul anului trecut, este cel mai reprezentativ pentru înţelegerea mecanismului prognozării. Banca Naţională anticipase, în noiembrie, că la 31 decembrie 2025 rata anualizată a inflaţiei va fi 9,6 la sută. Fapt ce presupunea o reducere de la 9,9 la sută, cât a fost în septembrie - nivel ce marcase cea mai mare rată anualizată din 2025. Şi încă o remarcă importantă: prognoza BNR semnala intrarea într-o nouă etapă de dezinflaţie. Acum ştim că dezinflaţia, care revenise în octombrie 2025, şi-a continuat cursa în noiembrie, decembrie şi în ianuarie 2026.
Statistica oficială, la jumătatea lui ianuarie curent, a publicat ratele dinamicii inflaţiei la sfârşitul anului trecut. A fost astfel confirmată exactitatea prognozei BNR: creştere anualizată a preţurilor cu 9,6 procente la 31 decembrie. Şi totuşi, băncii centrale i-au fost aduse reproşuri că... ar fi greşit prognoza! Deşi, cum am probat mai sus, n-a greşit-o!
Ceva nu s-a înţeles însă bine: că, în toată lumea, prognozele sunt revizuibile... şi prin urmare sunt revizuite periodic! Nu doar prognoza inflaţiei! Ca să mă refer la un singur caz, incontestabil cel mai concludent, voi aminti că prognozele creşterii economice - fie că sunt făcute de Fondul Monetar Internaţional, de Banca Mondială, de Comisia Europeană, fie de autorităţile statelor - sunt revizuite de mai multe ori într-un an. În foarte multe ţări - inclusiv în România - sunt revizuite până şi rezultatele finale ce reflectă creşterea economică.
Adevărul este că nicio prognoză, nicăieri în lume, nu trezeşte un atât de mare interes - pentru autorităţi, pentru mass-media şi pentru populaţie - ca prognoza ratei inflaţiei. Tocmai din acest motiv Banca Naţională, căreia îi revine prin lege răspunderea asigurării stabilităţii preţurilor, acordă o atât de mare importanţă calculării şi publicării ratei anualizate a inflaţiei. Analiză căreia îi este rezervată, în fiecare dintre cele patru rapoarte trimestriale asupra inflaţiei întocmite de BNR, câte un spaţiu generos.
În februarie 2025, în baza datelor disponibile pentru raportul asupra inflaţiei, a fost calculată şi publicată cea dintâi variantă a prognozei pentru decembrie. Urmată, în celelalte trei trimestre, de variantele actualizate. Să reţinem că şi în 2025 - ca în fiecare an - BNR a publicat patru prognoze succesive şi nu doar una. Ultima, cea din noiembrie, fiind decisivă.
La fel curg lucrurile şi în acest an! Prima prognoză a fost publicată în februarie curent. Ce ne spun calculele? Că rata anualizată a inflaţiei în decembrie 2026 va fi 3,9 la sută! Şi că preţurile îşi vor încetini creşterea în decembrie 2027, la 2,9 la sută, după ce inflaţia va fi aterizat pe linia de sus a coridorului strategic de ţintire. Ceea ce înseamnă că în 2027 creşterea preţurilor ar urma să-şi încetinească ritmul şi să înainteze către sfârşitul ciclului inflaţionist în curs!
Calculele au fost făcute de specialiştii Băncii Naţionale. Au trecut prin controlul de calitate al Comitetului de Politică Monetară, iar apoi au fost analizate şi aprobate de Consiliul de Administraţie. Acum sunt publice. Ele reprezintă o „foaie de parcurs“, de fapt o proiecţie a evoluţiei preţurilor de consum pentru anul în curs şi pentru cel viitor, timp în care ar urma să fie consolidată stabilitatea preţurilor. Dacă, bineînţeles, nu vor interveni evenimente care să schimbe cursul istoriei. Revin la remarca guvernatorului, făcută la recenta conferinţă de presă de la BNR, aceea că un principiu nu este niciodată încălcat când se calculează prognoza inflaţiei. Şi anume că, în fundamentarea prognozelor, sunt luate în consideraţie numai informaţiile certe. Acele decizii care, în orice împrejurare, ar putea să determine cursul inflaţiei. Acesta este şi motivul pentru care sunt prevăzute patru etape în care sunt calculate şi sunt publicate prognoze: în februarie, în mai, în august şi în noiembrie. Ca să fie păstrată şansa actualizărilor periodice.
În prognoza din februarie - anul trecut! - a fost calculată o posibilă rată anualizată de 3,8 la sută pentru 31 decembrie 2025. Ceea ce ar fi însemnat că în aceste zile de început de martie 2026 era timpul să vedem cum înaintează inflaţia către interiorul coridorului strategic de ţintire! Numai că, din februarie 2025 şi până de revelion, schimbări mari - şi neaşteptate - au afectat sistemul preţurilor. Anul trecut inflaţia s-a dublat în numai cinci luni: din mai până în septembrie. O premieră în actualul ciclu de dezordine a preţurilor, care ne împovărează de cinci ani şi două luni, fără să se fi sfârşit.
În mai însă, când contextul istoric a început să se înăsprească, realitatea preţurilor de consum se îndepărta deja de proiecţia publicată. Prognoza de 3,8 la sută nu mai era actuală. BNR a refăcut calculele şi a urcat prognoza la 4,6 la sută. Iar în august, când mai multe decizii privind consolidarea fiscală erau certe şi a devenit posibil să fie integrate în baza de calcul, s-a impus dublarea ratei prognozate. De la 4,6 la 8,8 la sută! Dar abia în raportul asupra inflaţiei din noiembrie, când nu doar tabloul deciziilor de politică fiscală a fost completat, ci au devenit evidente şi noi raporturi cauză-efect, a fost definitivată şi prognoza pentru 31 decembrie 2025. La 9,6 la sută!
Acum e clar: prognoza din 12 noiembrie pentru sfârşitul lui 2025 a fost exactă! Dar BNR, cum am subliniat deja, a calculat şi trei prognoze anterioare. Cele din februarie, din mai şi din august. Au fost corecte? Să analizăm!
Mai mulţi laureaţi cu Nobel, între care olandezul Jan Tinbergen, au atras atenţia că ori de câte ori avem de-a face cu şocuri inflaţioniste cauzele pot fi multiple... dar inevitabil intervine şi presiunea unui deficit fiscal mare! Cazul României! Mai întâi, tensiunile din mai - provocate de prelungirea alegerilor prezidenţiale - determinaseră creşterea prognozei de la 3,8 la 4,6 la sută. Apoi, evenimentele din iulie şi august au impus dublarea prognozei, de la 4,6 la 8,8 la sută. Un complex de evenimente: scumpirea energiei electrice într-o singură lună (iulie) cu 61 la sută şi creşterea TVA în august, plus efectele celui mai mare deficit fiscal din Uniunea Europeană, cel al României. Toate au intrat în baza de calcul şi în noiembrie au influenţat decisiv prognoza pentru decembrie 2025.
Dacă anul trecut, din mai până în septembrie, n-ar fi intervenit evenimente care au schimbat radical sansele inflaţiei, transformând pentru cinci luni dezinflaţia în inflaţie, timpul ar fi probat acum corectitudinea prognozelor iniţiale! Timpul şi evoluţia preţurilor din ianuarie 2020 până în aprilie 2025! Trei sunt cele mai relevante argumente!
1) Douăsprezece luni de dezinflaţie, care au numărat la sfârşitul lui 2020 o rată anualizată de 2,06 la sută şi cea mai mică dobândă din istoria Băncii Naţionale, au evidenţiat eficienţa politicii monetare. Inflaţia a avut un parcurs relativ scurt: a debutat în ianuarie 2021 şi şi-a încheiat cursa în noiembrie 2022. I-au urmat un an şi zece luni de dezinflaţie, din decembrie 2022 până în septembrie 2024.
2) Dezinflaţia, definită creştere încetinită a preţurilor, şi-a început cursa în decembrie 2022, dupa ce în noiembrie rata anualizată urcase la 16,37 la sută. Când şi-a întrerupt cursul, la 30 septembrie 2024, rata pe 12 luni coborâse la 4,62 la sută. Acest al doilea argument este legat de momentul octombrie 2024: întoarcerea inflaţiei. România suportase bine şocul inflaţionist din trimestrul al patrulea, care lovise dintr-o dată SUA, Regatul Unit şi Uniunea Europeană, fără sa ne ocolească. Ne-am numărat între cele şase ţări din UE care au atenuat în bună măsură forţa şocului inflaţionist. Un astfel de rezultat, atât de categoric favorabil, ar fi îndreptăţit o prognoză în februarie sub nivelul de 3,8 la sută. Banca Naţională a fost prudentă însă!
3) Al treilea argument, de asemenea semnificativ, este legat de evenimentele din 2025 şi începutul lui 2026. În România, din ianuarie şi până în aprilie anul trecut, se închegase o nouă etapă de dezinflaţie! A fost întreruptă de tensiunile interne din mai, iulie şi august şi de ecoul lor din septembrie. Tensiuni ce au provocat un puseu inflaţionist de cinci luni, care în luna a şasea - după trei şocuri succesive - şi-a pierdut elanul. Noul ciclu dezinflaţionist, cu debutul în octombrie anul trecut, şi-a continuat cursa şi în ianuarie '26 .
Doi ani de aici înainte, lună de lună, vom evalua mişcarea preţurilor, raportându-ne la prognozele pentru decembrie anul acesta şi decembrie 2027. Pentru a dimensiona si redimensiona politica monetară din perspectiva strategiei de "ţintire a inflaţiei". Scopul urmărit este obţinerea şi consolidarea stabilităţii preţurilor pe aliniamentul de 2,5 la sută plus/minus un punct procentual. Linie-reper în măsurarea dinamicii preţurilor!
A greşit BNR prognozele de anul trecut? Evident, Nu!
