Eveniment

Adrian Vasilescu, BNR: BNR îşi susţine cheltuielile din propriile venituri (1)

Adrian Vasilescu, BNR: BNR îşi susţine cheltuielile...

Autor: Adrian Vasilescu

25.06.2024, 00:05 191

Banca Naţională nu solicită şi nu primeşte nici măcar un singur leu de la bugetul ţării. Şi dacă nu primeşte de la buget niciun leu, absolut niciunul, cum funcţionează? Din ce fonduri îşi susţine propriile cheltuieli şi îşi finanţează propriile atribuţii? Mai cu seamă că nici măcar în eventualitatea - ipotetică! - de a înregistra vreodată pierderi în loc de profit,  nici măcar atunci statul nu are dreptul să intervină pentru a-i acoperi diferenţa nefavorabilă. Banca Naţională ar fi obligată în acest ipotetic caz să înregistreze pierderea în contabilitate urmând s-o acopere din profiturile viitoare.

Cum face BNR profit?! Din diferenţa dintre venituri şi cheltuieli! Din perspectiva ştiinţelor economice, profitul este un rezultat bun al exerciţiului financiar anual,  veniturile înseamnă încasări, iar cheltuielile plăţi. De unde vin încasările şi din ce sunt făcute plăţile? Desigur, NU din „banii contribuabililor,  NU de la bugetul naţional“, cum sună reproşurile auzite deseori în dezbateri publice! O sută la sută NU! BNR are o unică legătură cu bugetul naţional: doar varsă bugetului ţării aproape întregul său profit! 80% prin lege.  Şi, desigur, varsă impozitele pe salariile celor peste 2000 de angajaţi. Cărora li se adaugă taxele ce-i sunt percepute pentru tot ce cumpără, pentru tot ce achiziţionează ca să-şi  finanţeze  investiţiile. Şi ca să-şi finanţeze cheltuielile imense pentru a-şi susţine politica monetară. Sau achiziţiile de blindate în care sunt transportate zilnic, în toate zările ţării, banii fără care nu ar funcţiona ţara. Sau cheltuielile generale pentru buna funcţionare a instituţiei, inclusiv pentru întreţinerea întregului patrimoniu construit, din Bucureşti şi din judeţe, ce constituie baza infrastructurii  Băncii Naţionale.

Cum e obţinut profitul? Ca orice alt profit, când e făcut cu spirit gospodăresc, prin grija ca totalitatea plăţilor, cele pentru performanţele instituţiei, pentru buna administrare, inclusiv pentru salarii şi prime, să se situeze sub cuantumul totalităţii încasărilor. De multă vreme, Banca Naţională a României realizează an de an profit! A realizat inclusiv în 2023! Un profit semnificativ, din care sunt repartizate sume considerabile surselor proprii de finanţare a investiţiilor, rezervelor la dispoziţia Consiliului de Administraţie şi fondului de participare a salariaţilor la profit.

Anual, în a doua parte a lui iunie, Consiliul de Administraţie al BNR dezbate  raportul de activitate pe anul precedent. Pe care, apoi, îl înaintează Parlamentului. Şi, desigur, Preşedinţiei,  Guvernului, Curţii de Conturi, altor autorităţi ale statului cu atribuţii legate de viaţa economico-financiară a ţării. Raportul pentru anul 2023, de 360 de pagini,  dezbătut şi  aprobat de CA al BNR, a fost înaintat celor două camere ale Parlamentului şi  celorlalte autorităţi ale statului.

În aceeaşi zi, printr-un comunicat oficial, publicul larg a fost înştiinţat că poate consulta raportul, în integralitatea lui, pe site-ul Băncii Naţionale. Ceea ce înseamnă că BNR, făcând public raportul,  dă seamă în faţa întregii ţări de rezultatele obţinute în politica sa monetară, în îndeplinirea obiectivelor şi atribuţiilor ce-i sunt încredinţate. Şi dă seamă, totodată,  pentru cum gestionează - în  cadrul economic consfinţit de lege - obţinerea celor mai bune rezultate în adunarea resurselor materiale şi  financiare indispensabile funcţionării oricărei bănci centrale.

Astfel, întrebările, nedumeririle şi  confuziile din dezbaterile publice, referitoare încasările băncii centrale, dar şi la plăţile efective, primesc răspunsuri ample şi temeinic argumentate în raportul pe 2023. Deşi  raportul  prezentat public de către BNR este, în esenţă, un document contabil, se distinge grija instituţiei de a-l fi redactat într-un stil accesibil, ceea ce face să fie descifrabil. Mai mult, sunt amplu detaliate şi argumentate căile statornicite de legi prin care în contabilitatea BNR au fost înregistrate sumele încasate şi cele plătite!  Şi în ce bază au fost făcute aceste înregistrări! Banca Naţională dă seamă, cu legea pe masă, cu referire la grija probată pentru asigurarea unui echilibru optim între încasări şi plăţi. Şi cu referire la strategiile folosite pentru ca fondurile financiare produse să asigure eficienţa cerută politicii monetare,  de care depind în cele din urmă nu doar veniturile, economisirile, puterea de cumpărare a populaţiei, dar şi creşterea economică.

Legea impune ca raportul pe care BNR îl dă ţării să fie însoţit   de un drastic  control de calitate.  KPMG - una dintre  cele mai mari patru firme de audit din lume - certifică în documentul intitulat  „Raportul auditoriului independent“ - rigoarea şi fidelitatea analizei făcute de BNR. Documentul, semnat şi parafat de auditor, este ataşat raportului. Auditorul dă asigurări  că raportul prezintă „situaţia fidelă a poziţiei financiare a BNR la

31 decembrie 2023“ ; şi „performanţa obţinută în exerciţiul financiar încheiat“. Iar structura şi conţinutul situaţiilor financiare, inclusiv informaţiile oferite auditorului  - pentru care pune gaj „independenţa în raport cu BNR“, dar şi reputaţia de care se bucură „conform Codului Etic Internaţional pentru Profesioniştii în Contabilitate şi cerinţelor eticii profesionale relevante pentru auditul situaţiilor financiare“ -  au amprenta rezonabilităţii.

Băncile centrale, în toată lumea, au nevoie de mari alocări de resurse. Şi de investiţii în instrumente financiare. La soluţii eficiente - şi rezonabile în acelaşi timp - e greu de ajuns. Mai cu seamă în împrejurările actuale, când mari bănci centrale din zona euro şi de prin alte zări înregistrează pierderi semnificative sau, în cel mai bun caz, profituri aproape de zero. Unde  se  regăseşte BNR  în tabloul tensionat dar viu al lumii în care trăim? Datele publicate în raport  au fost „fotografiate“ la nivelul anului 2023. BNR a mizat în 2023,  mizează şi în continuare  pe cerinţa punerii în funcţiune a tuturor „ceasurilor din turnul pieţei“. Şi nu doar pe rata dobânzii de politică monetară. Ce a luat în calcul? Obiectivul fundamental  al stabilităţii preţurilor! Numai că legile - şi nu doar în spiritul lor, ci chiar în litera lor, fără a recurge la definiţii exprese - au alăturat stabilităţii preţurilor pe cel al stabilităţii financiare. Ceea ce, pentru politica monetară a băncilor centrale, face nu doar inevitabilă, ci obligatorie o privire mult mai largă asupra „câmpului de luptă“. Banca Naţională a României, adusă prin legea din 2004 în rând cu toate celelalte bănci centrale din Uniunea Europeană, primind aşadar şi un rol legat de stabilitatea preţurilor şi de stabilitatea financiară, este obligată să asigure dozajul necesar în politica monetară,  prin dobânzi care să stăvilească inflaţia fără să sugrume creşterea economică a ţării.

A reuşit  BNR? Cifrele din raportul pe 2023 spun că da! Proba cea mai semnificativă fiind rezultatul financiar! Profit planificat: 0,9 miliarde lei. Profit realizat: 2,4 miliarde lei. Provenit din depăşirea semnificativă a cheltuielilor de către veniturile acumulate, cele mai mari creşteri fiind asigurate din operaţiunile pe pieţele valutare şi cu rezervele valutare. Şi iată cum tocmai activitatea din care BNR a făcut stâlp de rezistenţă al economiei ţării este şi cea mai profitabilă.