Eveniment

Adrian Vasilescu, BNR: Câte o porţie de PIB pentru fiecare

Adrian Vasilescu, BNR: Câte o porţie de PIB pentru fiecare
22.08.2018, 00:06 1390

În ecuaţia PIB-ului, ca suport al valorii adăugate, factorul demografic este luat în calcul atât sub aspect cantitativ, cât şi calitativ. De demografie depinde în bună măsură cererea de consum. Şi depinde oferta de bunuri şi servicii.

Astăzi, când nu mai ştim bine câte suflete suntem în această ţară, singurul indiciu semnificativ este „populaţia rezidenţială”. Cei ce locuim în ţară un timp semnificativ – cam 19 milioane. Vreo 3 milioane au plecat către alte zări, natalitatea scade, media îmbătrânirii creşte, iar forţa de muncă pregătită se restrânge.

Eurostat publică, în fiecare an, nenumărate date şi cifre relevante pentru ierarhizarea puterilor economice la nivelul Uniunii Europene. Din toate aceste date şi cifre se întrupează trei criterii esenţiale: 1) totalul populaţiei din fiecare ţară; 2) PIB-ul total din fiecare ţară, în euro; 3) punctajul ce redă puterea de cumpărare a PIB-ului pe locuitor. Datele referitoare la România desenează o linie în urcare, ce exprimă PIB-ul total măsurat în bani. Avem una dintre cele mai mari viteze de înaintare din Uniunea Europeană. Dar ne plasăm în coada clasamentului atunci când se măsoară porţia de PIB ce revine fiecăruia.

Să nu ne bucurăm că împărţim PIB-ul în mai puţine porţii. Marile civilizaţii au început să apară acolo unde se produceau aglomerări de populaţie. Avuţia s-a adunat cu deosebire în acele locuri unde se înregistrau masive creşteri demografice. Viitorologul american Herman Kahn avea să constate, pe la începutul anilor ‘70, că la intrarea în secolul al XIX-lea nivelul de trai a cunoscut, pentru prima oară în istorie, o creştere bruscă. Dezvoltarea economică s-a produs în relaţie directă cu explozia demografică.

O porţie de PIB primeşte fiecare. Zi de zi. Şi cu cât PIB-ul e mai mare, an de an, sporeşte şi şansa ca bucata din farfurie să fie mai mare. Şi spun „sporeşte şansa” fiindcă, mai departe, bucăţile de PIB nu sunt împărţite în mod egal în toate farfuriile. Fiecare „comandă” cât poate să plătească. Atenţie însă: fără o creştere demografică sănătoasă şi fără un spor predominant calitativ al muncii de zi cu zi, ca rezultat al aportului unei mase critice a populaţiei calificate, chiar dacă în fiecare „farfurie” va ajunge o porţie mai mare de PIB… gustul va fi cel puţin îndoielnic.

PIB-ul (Produsul Intern Brut) făurit de o ţară, de-a lungul unui an, este un fabricat de o extremă complexitate. Aici se adună, an de an, toată valoarea adăugată; tot ce se produce, pâine, lapte, carne, avioane, vapoare, maşini-unelte, case, îmbrăcăminte, încălţăminte, servicii bancare, vânzări prin magazine, călătorii cu trenul, consultaţii medicale, absolut tot. Imaginaţi-vă însă tabloul comparativ al PIB-ului României şi al PIB-ului altor

9 ţări din Uniunea Europeană, cu populaţii mult mai mici decât România, dar cu PIB mai mare. Noi: în jur de 19 milioane de suflete şi o piaţă mare. Alte nouă ţări din UE: câteva milioane de suflete, ca în Danemarca, Irlanda, Finlanda, pieţe mici şi un PIB mai mare decât al României, începând de la 100 de miliarde de euro în sus. Cum Dumnezeu nu reuşim noi să avem, la o populaţie de patru-cinci ori mai mare, şi un PIB mai mare? Sigur, istoria are partea ei de vină. Dar prezentul? Toate aceste ţări mici, cu PIB-uri mai mari, având pieţe funcţionale, au învăţat să combine cantitatea cu calitatea şi, pe deasupra, să obţină şi un „caimac” la o „cafea bună”, un „caimac” de invidiat, măsurat în mărci de avioane, de automobile, de televizoare, de frigidere, de computere.

Locul României în UE, comparând valorile adăugate an de an, e un fapt ce trezeşte multe întrebări. Căci am început să urcăm, din 2000 şi până în 2008 şi din 2011 până prezent, după doi ani (2009 şi 2010) de recesiune; şi firesc ar fi fost să fi lăsat în urmă cel puţin trei-patru ţări din Europa şi multe alte ţări din lumea largă. Se vede însă că nici vecinii noştri şi nici alţi competitori nu au bătut pasul pe loc. Noi am urcat, într-adevăr, dar mai cu seamă în raport cu noi înşine, cei din anii trecuţi. Şi în raport cu Grecia, pe care am depăşit-o în 2017.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO