Luni, în comentariul din ZF, notam că de Revelion - în România - ar fi fost timpul să punem punct actualului ciclu de dezordine a preţurilor. După fix cinci ani de la debut. Dacă inflaţia nu s-ar fi întors de două ori din drum. Dar s-a întors. Prima dată între octombrie şi decembrie 2024. Iar a doua oară din mai până în octombrie 2025. După o cursă lungă de 22 de luni, din decembrie 2022 şi până în septembrie 2024, ce a reprezentat expresia concentrată a dezinflaţiei de a domina mişcarea preţurilor, inflaţia a răbufnit în octombrie 2024.
De fapt s-a întors din drum, la sfârşitul unui septembrie capricios, răbufnind dintr-o dată în Statele Unite ale Americii, în Regatul Unit şi în Uniunea Europeană. În UE, mai cu seamă, în septembrie 2024, preţurile s-au mişcat într-o harababură generalizată. În anticamera deflaţiei eşuaseră 15 ţări, cele mai multe din zona euro, în pragul deflaţiei aflându-se Irlanda cu o rată anualizată de 0,0. În acest context parţial global s-a întors inflaţia şi în România. Pentru trei luni. Spre deosebire de numeroase alte ţări din UE în care inflaţia s-a întors pentru patru sau cinci luni. Astfel am avut parte de încă un ciclu de dezinflaţie din ianuarie până în aprilie. Pentru ca în mai inflaţia să răbufnească a doua oară.
Luni, când a apărut în ZF prima parte a acestui comentariu, a fost 17 noiembrie. Cu mai puţin de o săptămână înainte, pe 12 noiembrie, statistica oficială publicase ratele inflaţiei, calculate până în octombrie curent, iar CA al BNR se întrunise în şedinţa planificată de politică monetară. După care vineri, 14 noiembrie, guvernatorul Isărescu s-a întâlnit cu presa în obişnuita conferinţă în care a prezentat raportul trimestrial asupra inflaţiei. Tabloul cu rezultatele inflaţiei era complet.
Dacă în mai şi iunie, primele două luni de după întoarcerea inflaţiei, rata anualizată s-a mişcat cu relativ calm, din iulie până în octombrie creşterea s-a produs in salturi. Fără ca preţurile să crească peste pragul psihologic de 10 la sută.
În octombrie, faţă de septembrie, s-a produs totuşi o prea puţin semnificativă încetinire a creşterii preţurilor. De la 9,88 la 9,76 la sută. O rază de speranţă că ar putea să înceapă un nou ciclu dezinflaţionist. Mesajul de miercuri, 12 noiembrie, de la şedinţa CA al BNR, a fost însă mai degrabă un îndemn la prudenţă. Rata de politică monetară a rămas acolo unde era, la 6,50 la sută iar vineri, în conferinţa de presă, guvernatorul a subliniat că „despre reducerea ratei de politică monetară am putea... să discutăm în primăvara anului viitor!“ Cert este ca Banca Naţională şi-a revizuit proiecţiile referitoare la inflaţie pentru anul în curs, pentru anul viitor şi pentru 2027. Iar cât priveşte aterizarea inflaţiei, pe linia strategică de ţintire de 2,5 la sută +/- 1 punct procentual, şansele sunt pentru 2027.
O problemă actuală acum, atât pentru BNR cât şi pentru autorităţile statului, se impune să fie soluţionată cu maximă competenţă. Pornind de la cauzele inflaţiei. Care nu sunt surprinzătoare. Sunt aproape doi ani de când, tot într-o conferinţă de presă, guvernatorul subliniase că nu peste mult timp statul va fi obligat - mai ales dacă vom dori să avem uşi deschise către fondurile europene - să renunţe la plafonarea preţurilor pentru produsele şi serviciile energetice. Şi, totodată, să intervină cu fermitate pentru reducerea deficitului bugetar ajuns la cel mai de jos nivel in întreaga Uniune Europeană. Atunci verbul era conjugat la timpul viitor. Un timp totuşi foarte scurt.
Vineri însă, în conferinţa de presă, verbul a fost conjugat la timpul trecut. Guvernatorul a subliniat, fără ocolişuri, că două cauze au determinat acum întoarcere inflaţiei. Una a intrat in rol de la 1 iulie: ridicarea plafoanelor ce au fost impuse p resturilor energiei electrice. Şi, totodată, creşterea TVA şi a accizelor de la 1 august. Iar problema este complexă nu doar în sine, având în vedere că electricitatea s-a scumpit imediat cu cifre astronomice tot aşa cum s-a întâmplat şi în ianuarie 2021, când Romania a fost prima ţară din Uniunea Europeană care, după o dezinflaţie perfectă, a intrat in inflaţie în ianuarie 2020. Este complexă în general, pentru că triunghiului de riscuri, incertitudini şi vulnerabilităţi, ce continuă să facă o presiune puternică pe inflaţie în întreaga Uniune Europeană, inclusiv în Romania, i s-au adăugat două cauze inflaţioniste în plus. Două cauze greu de contracarat.
(Urmarea: luni în ZF).
