• Leu / EUR4.7537
  • Leu / GBP5.4855
  • Leu / USD4.3082
Eveniment

Adrian Vasilescu, BNR. De Paşte: un plus de valoare adăugată în PIB, dar...

Adrian Vasilescu, BNR. De Paşte: un plus de valoare adăugată în PIB, dar...
24 apr 2019 1217

Paştele vine cu un aport substanţial, chiar dacă sezonier, la creşterea economică. Datorat, desigur, impulsului pentru un consum excesiv în aceste zile.

Se tot scrie şi se spune, despre PIB -ul nostru, că ar fi supraîncărcat cu consum. Interpretare simplistă. Consumul face creştere economică în tandem cu producţia. Numai producţia conferă consumului capacitatea de a face PIB, în măsura în care îl alimentează cu bunuri fizice, cu servicii şi cu bani pentru cercetare, proiectare, fabricaţie, investiţii, achiziţii, salarii şi multe altele.

Deseori, producţia şi consumul au loc concomitent. Exemplul cel mai simplu este serviciul de taximetrie. În  timp ce aparatul de taxare înregistrează kilometrii parcurşi –  în contabilitate acumulându-se consumul de combustibil, uzura cauciucurilor, amortizarea automobilului, că doar avem de-a face cu un mijloc fix –  taximetristul produce, iar eu, clientul, consum. Acest tip de valoare adăugată, cu producţie şi consum înregistrate concomitent, ale căror cifre cresc excesiv în aceste zile de dinaintea Paştelui, îl întâlnim şi pe drumurile blocate de mulţimea de automobile personale în continuă mişcare, şi în transportul public rutier, în trenuri ori în avioane.

Şi atunci, în toate aceste cazuri în care producţia şi consumul au loc concomitent, mai putem să vorbim despre PIB bazat numai pe consum? NU, dacă facem doar filmul acestor zile marcate de febra sărbătoririi Paştelui. Dacă însă începem să socotim că benzina pe care o consumă  automobilele personale sau autobuzele companiilor de transport public au fost produse într-un alt timp, ca şi trenurile, ca şi avioanele, ajungem la o altă concluzie. Şi anume că, în general, producţia şi consumul au loc succesiv.

Mai intervine însă, aici, o nuanţă extrem de importantă. Legată de o întrebare de asemenea extrem de importantă: unde au fost fabricate automobilele, vagoanele de tren, de metrou sau cumpărăturile din sacoşele valurilor de consumatori ce cresc impresionant încă de săptămâna trecută? Pentru că multe sunt produse de import! Ceea ce înseamnă că noi, în România noastră, consumăm de zor iar consumul nostru stimulează producţia altor ţări, care în relaţie cu noi sunt în poziţia avantajoasă de a face PIB din export.

Subliniez, chiar apăsat, că nu importul în sine e problema. A trecut ceva vreme de când Ricardo, atrăgând atenţia lumii economice asupra avantajelor comparative, a scos în evidenţă rolul de prim ordin al schimburilor comerciale în dezvoltarea durabilă a oricărei ţări. Cu o condiţie însă: să fie asigurat echilibrul între importuri şi exporturi. Astăzi, multe ţări, chiar dintre cele din Europa Centrală şi de Est, între care Cehia şi Polonia, au lăsat în urmă deficitele balanţelor comerciale şi ale conturilor externe, acumulând excedente. România, în schimb, adună de câţiva ani numai deficite, exporturile situându-se cu mult sub nivelul importurilor. După ce, în 2017, deficitul balanţei comerciale a fost în jur de 10 miliarde de euro, i-a revenit pieţei valutare misiunea complicată de a-l acoperi în primele luni din 2018. La fel a fost şi în acest an, deficitul din 2018 fiind însă mai mare, de aproape 15 miliarde de euro. Ce a însemnat acoperirea acestui deficit? Am văzut în primele luni din acest an, când au început să vină facturile pentru importurile „ocazionate“ de consumurile pentru Crăciunul lui 2018 şi pentru Anul Nou 2019. Importatorii au schimbat lei pe valută, ca să-şi achite importurile şi leul a cunoscut inevitabil o perioadă de depreciere.

Acum, înaintea Paştelui, o bună parte din consumul ce creşte e susţinut cu importuri. Dacă balanţa noastră comercială ar fi excedentară, lucrurile ar fi în ordine. Pentru că ar intra in ţară, din export, mai multă valută decât iese ca să fie plătite importurile. Şi nu ne-ar îngrijora deloc nota de plată ce va veni după Paşte. Dar nu va fi aşa...

Principalele valute BNR - marţi, 13:35
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7537
Diferență: 0,1369
Ieri: 4.7524
Azi: 4.3082
Diferență: -0,4299
Ieri: 4.3164
Azi: 5.4855
Diferență: 3,0722
Ieri: 5.4550
Azi: 4.3166
Diferență: -0,8635
Ieri: 4.3241