Documentul publicat zilele trecute, cuprinzând dezbaterile din şedinţa de politică monetară din octombrie a CA al BNR, reprezintă o fotografie neretuşată a actualităţii economico-financiare interne şi internaţionale. Şi pentru că lumea în care trăim e dominată de incertitudini, de riscuri şi de vulnerabilităţi, dezbaterea în cauză - încheiată cu decizii de extremă importanţă nu doar pentru sistemul bancar, ci şi pentru întreaga societate românească - le-a reflectat in extenso şi în profunzime. Notabil fiind faptul că mesajele conţinute, de interes pentru autorităţi, instituţii, companii din economia reală, pieţe financiare, populaţie, scot în evidenţă cu deosebire jumătatea plină a paharului. Realitatea pe care ne bazăm. Iar cât priveşte analiza celeilalte jumătăţi, domeniu în care sunt aşteptate inevitabile îndreptări, scopul nu este decât conturarea liniilor de acţiune.
Dar înaintea incertitudinilor, riscurilor şi vulnerabilităţilor, care încă ne dau dureri de cap în această ţară, sunt certitudinile. Excedentul de cerere agregată, bunăoară, vizibil în toate componentele majore ale acestui indicator, în consum ca şi în investiţii, a antrenat creşterea dinamicii anuale a PIB la 13 la sută în al doilea trimestru, de la minus 0,2 la sută în primul trimestru. Iar principalul determinant s-a dovedit a fi consumul gospodăriilor populaţiei. Lângă contribuţia, chiar dacă ceva mai modestă, a formării brute de capital fix, indicator susţinut în primul rând de extensia puternică a construcţiilor noi, în special pe segmentul rezidenţial.
Şi tot o certitudine este dinamica promiţătoare a salariilor din sectorul privat, care a ajuns să fie net superioară celei din sectorul public. Relevante fiind informaţiile privind intensificarea activităţii de recrutare în lunile de vară la niveluri record ale ultimilor câţiva ani. O veste bună lângă altă veste bună: principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au consemnat ajustări ascendente în luna august şi mai cu seamă în septembrie. Dinamica alertă a creditului acordat sectorului privat, care a urcat convingător în primele două luni ale trimestrului III, s-a produs în contextul intensificării fără precedent a activităţii de creditare în monedă naţională. Au fost evidenţiate volumele record atinse în iulie atât de împrumuturile noi în lei pentru locuinţe, cât şi de cele pentru consum, precum şi creşterea în apropierea maximelor istorice a fluxului creditelor în monedă naţională acordate societăţilor nefinanciare.
La celălalt pol, incertitudinile sunt legate întâi şi întâi de ascensiunea inflaţiei, determinată aproape integral de impactul venind din majorarea consistentă a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice, căreia i s-au alăturat influenţele mai modeste ale scumpirii combustibililor. Şi tot în acest plan, al inflaţiei, este semnalat gradul înalt de transferare a preţului majorat al energiei asupra altor preţuri de consum. Urmată firesc de tendinţa crescătoare a anticipaţiilor inflaţioniste ale multor categorii de agenţi economici.
Incertitudini sunt reliefate şi în dinamica indicatorului export net, care influenţează negativ creşterea economică. Totodată, soldul negativ al balanţei comerciale şi-a accentuat adâncirea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent a continuat să crească alert. Cum incerte sunt şi condiţiile din piaţa muncii, care ar putea fi afectate de extinderea digitalizării şi automatizării pe plan intern, precum şi de o creştere a apelului angajatorilor la lucrători din străinătate. Acestora li se adaugă, în primul rând prin gradul lor de incertitudine, problemele complexe ale inadecvării pregătirii forţei de muncă din piaţă la cerinţele angajatorilor, mai cu seamă pe segmente înalt specializate.
Pe orizontul de timp ceva mai îndepărtat, cresc incertitudinile legate de capacitatea unor firme de a rămâne viabile ulterior sistării măsurilor şi programelor de sprijin guvernamental. Iar acest fenomen este dependent, mai cu seamă, de creşterea preţurilor energiei şi altor materii prime, ale bunurilor intermediare, precum şi de prelungirea problemelor de aprovizionare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente de firme.
Un grad ridicat de incertitudine caracterizează şi perspectiva absorbţiei fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, precum şi a celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027. A fost evocată, în acest sens, aprobarea de către CE a Planului naţional de redresare şi rezilienţă, care este un bun câştigat. Dar mai sunt paşi de parcurs pentru începerea atragerii sumelor alocate. Şi mai este cerinţa unei atenţii maxime la capacitatea instituţională şi la istoricul realizărilor în domeniu ale României.
Despre alte incertitudini, dar şi despre riscuri, despre vulnerabilităţi - miercurea viitoare.
