De la declanşarea stării de urgenţă, ca măsură de apărare în faţa efectelor pandemiei, populaţia, companiile, instituţiile sunt cu ochii pe autorităţi. De la care aşteaptă, fireşte, atât informaţii corecte, cât şi sprijin efectiv în confruntarea cu virusul ucigaş ce continuă să ne răvăşească viaţa. Una dintre autorităţile către care, în actualele împrejurări, se îndreaptă interesul întregii societăţi este banca centrală.
Vom vedea cum, până la 15 mai, Parlamentul şi Guvernul se vor înţelege în legătură cu formalităţile privind trecerea de la starea de urgenţă la starea de alertă. Cert este că, schimbarea de regim fiind acum inevitabilă, pentru starea de urgenţă a venit ora bilanţului. Sunt multe calcule de făcut. Inclusiv în bănci.
Analizând însă lucrurile din perspectiva raportului societate - sistem bancar, important este că banca centrală a rămas la post, băncile au funcţionat, economiile populaţiei au continuat să fie protejate, oamenii au depus şi au scos bani, bancomatele au fost în permanenţă alimentate, numerarul pentru salarii, pensii şi nevoi curente a fost asigurat în condiţii optime. Într-un alt plan, au fost asigurate condiţii pentru ca băncile să acorde în continuare credite, atât de consum, cât şi ipotecare. Desigur, efectele pandemiei şi-au spus cuvântul, pe de o parte cererea de împrumuturi a fost restrânsă, iar pe de altă parte băncile au manifestat reticenţă în împrejurarea în care numeroase locuri de muncă şi venituri au devenit incerte, dar creditarea a funcţionat şi funcţionează.
Banca Naţională, încă înainte de decretarea stării de urgenţă, a înţeles că vin vremuri în care va fi nevoie de decizii şi de acţiuni de maximă urgenţă. Nu „heirupiste“, nu populiste, ci dintr-acelea care să sprijine efectiv şi substanţial economia şi populaţia. Şi cum era limpede că toate deciziile, toate acţiunile va trebui să aibă „în spate“ analize aprofundate, de maximă exactitate, întregul corp de specialişti din BNR a fost antrenat într-un tur de forţă. Departamentele de specialitate au făcut propuneri, comitetele instituite prin lege le-au adjudecat, după care au urmat analize, dezbateri şi aprobări în consiliul de administraţie.
Cerinţele impuse de starea de urgenţă au fost respectate cu stricteţe la Banca Naţională. N-au mai fost organizate dezbateri publice, n-au mai avut loc obişnuitele conferinţe de presă. Şi totuşi, legătura cu publicul a fost intensificată în această perioadă, fiind adaptate la sistemul online toate canalele de comunicare. Prin televiziuni, posturi de radio, ziare electronice, bloguri, publicului i s-a explicat detaliat, cu legile în faţă, ce are dreptul să facă banca centrală şi ce nu are dreptul să facă, pentru că nu are prerogative legale.
Mai multe decizii din această perioadă, dintre cele adoptate de Banca Naţională, sunt direcţionate să asigure buna funcţionare a sistemului bancar, a pieţelor financiare. Pentru ca băncile să lucreze la capacitate maximă, să dea credite mai ieftine populaţiei şi firmelor, să transfere bani de la cei ce vor să economisească la cei care vor să investească ori să producă, să împrumute statul.
Cea mai importantă decizie, în acest scop, s-a dovedit a fi reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,50 de puncte procentuale. De la 2,50 la 2 la sută. Această măsură a fost bine primită, fiind benefică sub mai multe aspecte. Mai ales că rata dobânzii Lombard, cu care băncile iau de la BNR împrumuturi de urgenţă, a fost redusă de la 3,50 la 2,50 la sută. Cum în consecinţă şi ROBOR este acum mai mic, iată două motive conjugate ca dobânzile la credite să scadă. Câştigători, deci, fiind cei cu împrumuturi în lei, cu dobânzi variabile, cărora li s-au ieftinit creditele aflate în derulare.
În acelaşi scop, Banca Naţională a decis să cumpere titluri de stat pe piaţa secundară. De la cine? Desigur, de la bănci. Reglementarea este binevenită. Băncile, în noile condiţii, sunt interesate să cumpere mai multe titluri de stat, de pe piaţa primară, cu care să vină în gaj la BNR, fie pentru a obţine împrumuturi de urgenţă, fie pentru împrumuturi obişnuite, prin operaţiuni repo. Deşi, deocamdată, piaţa secundară nu este asaltată cu astfel de operaţiuni, măsura funcţionează ca o garanţie. Faptul că, pe piaţa secundară, BNR va putea oricând să cumpere de la bănci titlurile de stat, dacă vor avea nevoie de bani ca să-şi ajusteze portofoliul de lichidităţi, le dă asigurarea că oricând titlurile de stat vor fi o sursă de lichidităţi.
Potrivit legii, adoptarea unor astfel de măsuri constituie unica posibilitate a Băncii Naţionale de a veni în sprijinul companiilor şi al populaţiei. De fapt, prin buna funcţionare a băncilor, a pieţelor financiare, beneficiul este al întregii societăţi.
