Eveniment

Adrian Vasilescu, BNR: Leul s-a depreciat cu doar trei bani în patru zile grele pe o piaţă valutară stabilă

Adrian Vasilescu, BNR: Leul s-a depreciat cu doar trei...

Autor: Adrian Vasilescu

21.06.2017, 00:06 873

Criza guvernamentală şi-a arătat colţii joia trecută şi, potrivit unui mai vechi obicei, unul dintre primele efecte au fos căutat pe piaţa valutară. Gest firesc, desigur, pentru că e vorba de o piaţă vie şi sensibilă, care nu putea să rămână inertă într-un astfel de moment. Şi n-a rămas. Cursul leu-euro a reacţionat prompt.

Întrebarea este cum a reacţionat. Joi 15 iunie, faţă de miercuri, leul s-a depreciat cu doi bani. De la 4,56 lei pentru un euro la 4,58. Probă de reacţie moderată. Şi care, în niciun caz, nu justifica alarma trasă de numeroşi comentatori tv, cum că… piaţa valutară se prăbuşeşte.

Or, nu doar că nu s-a prăbuşit, dar nici măcar nu s-a destabilizat. În următoarele zile bancare – vineri 16 iunie şi luni 19 iunie – cursul a rămas nemodificat. Marţi 20 iunie însă, când la ora 13 Banca Naţională a comunicat cursul pe care l-a calculat, cuvântul prăbuşire a revenit în agitaţia publică. O prăbuşire cu… un singur ban.

Dar să trec la analiză. O judecată sănătoasă – şi serioasă – nu admite verdicte pe baza analizei unei perioade de patru zile bancare. E nevoie să fie analizate serii lungi de fapte şi de cifre.

Să vedem totuşi ce s-a întâmplat marţi 20 iunie. Voi nota că în toată zona noastră, pe pieţele valutare vecine, monedele locale s-au depreciat. Şi nici măcar nu se poate spune că deprecierea de la noi a fost mai drastică decât deprecierea lor. Deprecierile altor monede regionale au atins chiar cote relativ mai mari: 0,32 la sută în Polonia, 0,21 în Ungaria şi 0,48 la sută în Cehia, în timp ce căderea leului a fost de 0,21 la sută. Poate fi însă relevantă o singură zi? Fireşte că nu. Şi nici comparaţia cu ţările vecine nu e relevantă pentru reacţia pieţei noastre la criza guvernamentală. E prea devreme pentru concluzii.

Şi totuşi, de nenumărate ori în aceste zile am fost întrebat dacă Banca Naţională va interveni în zilele următoare. Întrebarea nu are răspuns. Vocile de la BNR vor repeta plictisitor: „Nu comentăm intervenţiile de pe piaţa valutară“. Nu din secretomanie. Motivul e altul: pentru a nu influenţa piaţa; sau, mai exact, pentru a n-o deruta. Adevărul este că nicio bancă centrală nu-şi comentează intervenţiile pe piaţa valutară.

Cât priveşte însă emoţia creată de intervenţiile sau neintervenţiile Băncii Naţionale, important este tocmai faptul că poate să intervină. Oricând. Ar mai fi de notat că toate băncile centrale din lume, din America şi până în Japonia, intervin pe piaţa valutară. Şi intervin fie pentru a-şi face acumulări de rezerve valutare, fie pentru că de multe ori jocul cerere-ofertă este supus unor presiuni conjuncturale. Rezerva BNR a fost agonisită printr-o politică raţională. Suntem azi în situaţia de a avea un stoc de valută care să-i asigure economiei o credibilitate în creştere. La noi există însă această meteahnă, ca lucrurile obişnuite să fie judecate cu argumente neobişnuite. Legea îi dă dreptul Băncii Naţionale să intervină pe piaţa valutară, mai mult, să-şi aleagă momentul în care s-o facă fără să sune goarna. Desigur, poate interveni inclusiv ca să păstreze stabilitatea pieţei valutare şi important este că: 1) are capacitatea să intervină; 2) de fiecare dată a făcut-o bine; 3) în anii din urmă, Banca Naţională a dovedit că poate să obţină, în aceste intervenţii, cu bani puţini efecte mari; 4) simpla prezenţă a acestei rezerve are un efect descurajator asupra amatorilor de speculaţii fără ca Banca Naţională să se angajeze în intervenţii pe piaţa valutară.

Investitorii vin aici cu dolari, cu euro sau cu alte valute, le schimbă în lei, fac investiţii de portofoliu în piaţa românească, iar când ei cred că este cazul să se retragă iau leii, îi schimbă în valută şi pleacă în altă parte. Pe piaţa românească nu există niciun fel de bariere în calea acestei mişcări. Iar rezerva internaţională a BNR este în acest sens o garanţie. Pentru că dacă n-ar exista această capacitate de schimb, investitorii n-ar veni. Faptul că vin, că pleacă şi că pot să plece, pentru că li se asigură schimbul de lei pe dolari, pe euro sau pe alte valute, este o notă bună pentru piaţa românească. Un semnal pozitiv pentru investitorii străini. Cât priveşte însă paritatea leu-euro, suveran este verdictul pieţei. Iar banca centrală nu are o ţintă de curs valutar. Are doar ţintă de inflaţie.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO