• Leu / EUR4.7216
  • Leu / GBP5.2121
  • Leu / USD4.2706
Eveniment

Adrian Vasilescu, BNR: Lungul drum al divorţului dintre ROBOR şi creditare (1)

Adrian Vasilescu, BNR: Lungul drum al divorţului dintre ROBOR şi creditare (1)
8 mai 2019 1797

Desfacerea legăturilor dintre ROBOR şi creditare, după o alianţă care a durat nouă ani, seamănă cu o căsnicie încheiată cu un divorţ zgomotos. Cum, de altfel, zgomotoasă a fost şi alianţa în ultimii doi ani, de când şi-a băgat coada inflaţia. Iar acum, după ce despărţirea s-a pronunţat iar împăcarea părţilor este imposibilă, au rămas în continuare legate de ROBOR, prin efectul legii, creditele din stoc, cele datate înainte de 2 mai 2019; şi, totodată, sunt necesare clarificări, sub aspectul legăturii cu ROBOR-ul, în statutul creditelor din proiectul Prima casă. 

Dar nu la aceste probleme, de natură juridică, mă voi referi în comentariul de faţă. Ci la zarva din jurul acestui divorţ, după o căsnicie... pe care şi-a dorit-o doar ANPC. Şi care a convins guvernul, în plină criză, când creştea vertiginos numărul familiilor ce nu-şi mai puteau plăti ratele, că legarea creditelor de ROBOR ar fi soluţia salvatoare. OUG 50/2010 a fost adoptată, deşi atât BNR, cât şi băncile au susţinut că bunele speranţe sunt iluzorii.

Tot printr-un act normativ al guvernului - OUG 19/2019 - a fost pronunţat şi divorţul. Şi iată că tocmai politicienii care şi-au dorit acest divorţ, şi au făcut tot ce au putut ca el să se întâmple, văd acum că au pierdut cutia de rezonanţă pe care o foloseau ca să amplifice criticile publice aduse Băncii Naţionale. Adunând resturile de la o masă cu scenarii aiuristice, intens circulate începând din octombrie 2017, ei continuă acuzaţiile împotriva Băncii Naţionale, pentru că s-ar fi implicat în manipularea de către bănci a pieţei monetare. Cea mai aberantă fiind insinuarea că „anumite personaje din supravegherea BNR intervin în direct, cu telefoane date băncilor, cărora le pretind să schimbe cotaţiile pe care le afişează zilnic“. Cel mai des invocat fiind Nicolae Cinteză. Deşi e normal ca şeful supravegherii din BNR să facă tocmai ceea ce LEGEA îl obligă să facă: să se interfereze în aplicarea mecanismului ratei ROBOR ori de câte ori constată vicii. S-a ajuns să tot fie amintit un telefon dat de Nicolae Cinteză, directorul Supravegherii din BNR, acum 11 ani, în 2008, interpretat ca instrument de manipulare a ROBOR-ului. Or, asta e treaba directorului Supravegherii, să se asigure că, în activitatea lor, băncile respectă regulile unei practici bancare prudente şi sănătoase. Dar cei care insistă cu acest exemplu, plimbându-l dintr-un raport în altul, uită să precizeze un fapt esenţial. Şi anume că în toate cazurile, fără nicio excepţie, intervenţiile supravegherii BNR au fost într-un singur sens: să scadă rata ROBOR-ului şi nu să urce.

În piaţa monetară, orice cotaţie afişată de o bancă şi orice depozit atras la o dobândă excentrică sunt citite imediat de ceilalţi operatori, care văd pe ecran şi cotaţiile, şi tranzacţiile. În momentul în care se cumpără peste Lombard (rata dobânzii pentru facilitatea de creditare a BNR), ceilalţi operatori văd şi pot gândi că banca are o problemă de lichiditate. În momentul acela banca respectivă ar putea fi atacată speculativ. Iar BNR este obligată să intervină.

Există un articol în OUG 99/2006 (articolul 229, indice 1, litera d) care prevede că, în caz de periclitare a credibilităţii şi/sau a viabilităţii instituţiei de credit, prin administrare necorespunzătoare, BNR trebuie să se implice în vederea îndreptării lucrurilor. În temeiul acestei cerinţe legale, Banca Naţională operează în piaţa monetară, zi de zi, între mecanismele de intervenţie un rol important avându-l coridorul cu cele trei niveluri ale dobânzii-cheie. În centrul coridorului fiind dobânda de politica monetară, care în mai 2018 a urcat până la 2,50 la sută, în contrapondere la şocurile inflaţioniste ce au debutat în octombrie 2017, ale căror efecte încă nu s-au stins. În partea de jos a coridorului, dobânda pentru facilitatea de depozit, de 1,50 la sută (2,50 minus un punct procentual), este plătită de BNR pentru depozitele deschise de băncile care n-au reuşit să-şi plaseze la alte bănci din sistem lichiditatea excedentară. În partea de sus, dobânda la facilitatea de creditare (Lombard) se aplică creditelor pe care BNR le acordă băncilor, în regim de urgenţă. În van va cota o bancă peste 3,50%... pentru că nu-i „va cumpăra“ nicio altă bancă banii scumpi, atât timp cât poate să vină la BNR şi să împrumute cu 3,50 la sută.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7216
Diferență: -0,1438
Ieri: 4.7260
Azi: 4.2706
Diferență: 0,3077
Ieri: 4.2652
Azi: 5.2121
Diferență: 0,9921
Ieri: 5.1738
Azi: 4.3268
Diferență: -0,5196
Ieri: 4.3396