Eveniment

Adrian Vasilescu, BNR: O inflaţie ieşită din tipare

Adrian Vasilescu, BNR: O inflaţie ieşită din tipare

Autor: Adrian Vasilescu

23.03.2018, 00:05 3542

După ce, din octombrie 2017 încoace, inflaţia îşi arată din nou colţii, o întrebare a redevenit actuală: „S-a întors timpul să ne temem iar de preţurile în creştere?”…

Episodul unor mişcări ceva mai agitate ale preţurilor, la cumpăna anilor 2017-2018, după ce mai bine de doi ani şi jumătate am avut destule motive să uităm de inflaţie, ne aminteşte de America anilor 1960. Un renumit profesor de economie, Paul A. Samuelson, colaborator apropiat al preşedintelui Kennedy, a fost întrebat atunci care este cea mai importantă problemă economică cu care se vor confrunta Statele Unite în următoarele decenii. A răspuns răspicat: „Pericolul inflaţiei”. Apoi a adăugat: „Inflaţia este în sine o problemă. Dar temerile legitime şi isterice faţă de inflaţie par să devină ele însele o problemă. Pe scurt, mă tem de inflaţie. Dar mă tem mai ales de teama de inflaţie”... Şi iată că vedem astăzi cum la noi inflaţia redevine o problemă. Dar frica de inflaţie redevine o şi mai mare problemă.

Şi totuşi, în România anului 2018, s-au schimbat radical datele acestei probleme, în comparaţie cu anii marilor inflaţii. Iar dacă, începând din octombrie 2018, creşterea unor preţuri a stârnit nenumărate dezbateri şi polemici, motivul e unul singur: frica de inflaţie a devansat dramatic realitatea inflaţiei.

Măsura inflaţiei o dă mişcarea preţurilor. A celor de consum, desigur. A tuturor preţurilor însă, nu doar a unora. Pentru că dacă urcă toate preţurile, şi încă timp îndelungat, în drumul spre bunăstare apar obstacole. Un standard ridicat de viaţă nu mai e posibil atâta vreme cât se agită toate preţurile. Numai că, acum, nu avem de a face cu un astfel de fenomen. Nu se agită toate preţurile, ci numai unele preţuri, care însă strică media generală.

Sigur, datele statistice arată că – mai puţin cu unele excepţii – cele mai multe preţuri, inclusiv la pâine, la lapte, la carne şi la multe alte produse de bază, nu au pus consumatorii pe jar. Excepţiile invocate au în vedere, mai cu seamă, preţurile la energie electrică şi termică, la gaze, la combustibili, la fructe proaspete şi la citrice. Aceste preţuri, crescând anapoda, au scos inflaţia din ritmul ei. Şi din tipare.

Nu ştim cum va evolua mai departe inflaţia, îndeosebi fiindcă nu ştim cum se vor mişca preţurile administrate. Piaţa ne arată însă, cât se poate de limpede, că suportăm o inflaţie atipică. O inflaţie statistică.

Sigur, cererea de produse – bunuri şi servicii – e în creştere şi toarnă gaz peste focul inflaţiei. Asta-i regula jocului în economia de piaţă. Fără îndoială că, în mare măsură, unde se consumă în exces e şi inflaţie. Dacă, bineînţeles, oferta internă nu e pregătită să răspundă corespunzător cererii. Pentru că, într-o piaţă deschisă, importurile vin şi ocupă rafturile goale. Şi cum, în 2017, importurile au devansat exporturile cu 12 miliarde de euro, cine acoperă acest deficit de balanţă? Desigur, cursul de schimb şi inflaţia.

Sigur, regula e regulă: potrivit literei cărţii, consumul stimulează producţia. Dar timpul şi împrejurările introduc în joc excepţii. Şi iată cum la  reglajul pieţei de consum dă o „mână de ajutor”  şi inflaţia. Iar mecanismul inflaţiei, în astfel de împrejurări, intervine brutal, goleşte buzunare şi produce migrene.

Unda de şoc a scumpirii energiei, gazelor şi combustibilului se va resimţi în rata inflaţiei – cu efectul ei statistic asupra preţurilor generale! – până la sfârşitul acestui an. Dar oricât de perversă ar fi inflaţia, mişcarea preţurilor are o logică. Deseori, când au astfel de ocazii cum este scumpirea utilităţilor, producătorii şi comercianţii sunt tentaţi să umfle preţurile fără niciun calcul. Numai că, nu după mult timp, piaţa reaşază lucrurile în matca lor. Preţurile care au luat-o razna fără motiv îşi revin, obligate la acest gest de legea cererii şi ofertei. De altfel, chiar şi preţuri care s-au mişcat cu motiv dau de multe ori înapoi, pentru că legea pe piaţă o face nu producătorul, ci consumatorul. Şi dacă marfa nu se vinde, soluţia este calmarea preţurilor.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO