Eveniment

Adrian Vasilescu, BNR: Poarta şi tabela de marcaj

Adrian Vasilescu, BNR: Poarta şi tabela de marcaj

Autor: Adrian Vasilescu

14.02.2019, 00:05 650

Anunţata „punere în încurcătură” a conducerii BNR, la audierea de marţi din Comisia economică a Senatului, n-a mai avut loc. Unul dintre invitaţii dintr-o altă comisie, participant la audiere, a încercat totuşi să lanseze o „torpilă”, notificând că Banca Naţională... n-ar fi în poarta economiei, ci la tabela de marcaj. Ca glumă poate o fi bună. Poate.

Dar nu era glumă. De fapt, pe seama politicii monetare nu se glumeşte. Iar când vorbim serios, plecăm de la inflaţie. Mai ales că, miercuri dimineaţă, tocmai au venit datele de la INS pentru prima lună a lui 2019. E confirmat: nu mai avem inflaţie, ci dezinflaţie.

Apropo de una dintre întrebări, de la audierea din Senat, ce s-a vrut „încuietoare”: de ce nu ţinteşte BNR rata medie şi o ţinteşte pe cea anuală? Răspuns simplu: pentru că în actualul stadiu, când inflaţia e încă fluctuantă, o rată cu un compas de 24 de luni, cum e media inflaţiei, ne-ar da continuu o imagine deformată. Din acest motiv e preferată rata anuală: decembrie pe decembrie. Sau… orice lună din anul curent raportată la luna corespunzătoare de anul trecut.

De unde plecăm? De la puseul inflaţionist ce a debutat la 1 octombrie 2017. Şi care a continuat până în august 2018. Am avut de-a face, de fapt, cu un ciclu inflaţionist. Un ciclu cu mai multe faze, semănând unele cu altele, ce a urmat trapului preţurilor din ianuarie-septembrie 2017, cu creşteri ale inflaţiei anuale de la 0,05 la sută la 1,77 la sută. A venit apoi creşterea preţurilor din octombrie 2017 - august 2018, când inflaţia pe 12 luni a urcat până la cota de 5,41 la sută. Cauza? Patru şocuri consecutive, determinate de creşterile extravagante ale preţurilor la gaze, electricitate, energie termică şi combustibili.

Ce a făcut Banca Centrală? Dacă n-ar fi fost în poartă, mai mult, dacă ar fi lăsat să urmeze scumpiri în lanţ, dacă scumpirea combustibililor ar fi continuat să scumpească transporturile, dacă scumpirea electricităţii ar fi continuat să scumpească toate produsele, la care s-ar fi adăugat scumpirile influenţate de scumpirea gazelor şi a energiei termice, unde ar fi ajuns inflaţia? E cert că ne păştea o inflaţie cu două cifre, ce ar fi fost urmată de alte şocuri.

   După ce însă, la cumpăna anilor 2017-2018, se turnase prea mult gaz peste foc şi rata anuală a inflaţiei a început să urce, a fost în firea lucrurilor ca BNR să fi recurs la trei creşteri succesive ale dobânzii-cheie. În toată lumea, din America până în Japonia, când inflaţia îşi face de cap, băncile centrale ţin scara ca să urce dobânzile. De regulă, cam cât urcă inflaţia. Iată însă că Banca Naţională a ridicat un dig format de o dobândă de 2,50 la sută în faţa unei inflaţii de 5,41 la sută!

Era cumva şubred stăvilarul? Nicidecum! Viaţa a arătat că „filtrul” BNR a funcţionat.  Cu o dobândă de numai 2,50 la sută, politica monetară nu a lăsat loc nici pentru relaxări inutile, dar nici pentru restricţii inutile. Având grijă nici să nu sufoce economia, şi nici să nu urce ROBOR-ul în cer. Iar dacă, deşi inflaţia a urcat până la 5,40 la sută, rata dobânzii-cheie a fost (şi este) păstrată la numai 2,50 la sută, motivul s-a dovedit a fi întemeiat: dobânzile la credite (inclusiv rata ROBOR) au ajuns unde trebuie, în timp ce excesul sau deficitul de lichiditate în sistemul bancar s-au manifestat ca fenomene temporare.

Cine a citit cu atenţie comunicatul INS de miercuri va fi observat, fără îndoială, că mişcarea în jos a indicilor preţurilor de consum continuă. Pentru că asta au extras statisticienii din procesele şi fenomenele analizate: serii de indici sintetici în scădere. Folosind, în analiza preţurilor de consum, date care să exprime atât mişcarea preţurilor faţă de o bază de calcul, ca punct de plecare, cât şi influenţele tuturor factorilor evidenţiaţi drept cauze ale acestor modificări. Şi e cert că, din septembrie 2018 şi până în ianuarie 2019 inclusiv, treptat, inflaţia s-a transformat în dezinflaţie. Iar ROBOR-ul, „manipulat” de preţurile generale, a luat-o de asemenea în jos încă din septembrie 2018. Până când, la sfârşit de decembrie 2018, s-a lovit de OUG 114/2018.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO