Cincisprezece zile până la Crăciun şi douăzeci şi una până când 2025 îşi va încheia conturile. În acest scurt timp, şcolile, instituţiile, firmele vor profita de două vacanţe, de Crăciun şi de Anul Nou. Nicio vacanţă pentru... inflaţie. Nici măcar de o singură secundă!
Pentru că acest fenomen perfid, care de Revelion va împlini cinci ani de când ne toacă nervii şi banii, nu se opreşte din a împinge preţurile de consum într-o cursă fără nicio secundă de răgaz. Şi cum atât cererea de bunuri cât şi cea de servicii au crescut în aceste zile, în care pregătirile pentru sărbători s-au intensificat, nu sunt deloc puţini comercianţii care nu s-au sfiit să mai urce „un pic“ preţurile. Un „pic“ peste ce statisticienii numesc „a doua întoarcere a inflaţiei“. A lovit în luna mai şi de atunci, până în septembrie, a tot crescut. Iar din octombrie...
...Vom înţelege mai bine ce s-a întâmplat în octombrie dacă vom privi cu atenţie tabloul Eurostat din 19 noiembrie. Tablou ce cuprinde, cum notam în comentariul de luni, rezultatele din octombrie. Când inflaţia a înregistrat un uşor recul. O tentativă de încetinire a creşterii preţurilor. Iar când spunem „încetinire a creşterii preţurilor“ spunem dezinflaţie - o fază a inflaţiei ce reprezinta un proces de calmare.
De-a lungul întregului an 2023 şi până în septembrie 2024 inclusiv, au fost mai multe momente în care preţurile - într-o cursă dezinflaţionistă de un an şi nouă luni - au avut câteva tentative de a reveni la inflaţie. Niciuna n-a durat mai mult de o lună. Am motive să cred că alta va fi soarta tentativei de dezinflaţie din octombrie anul curent. Şi că atât în noiembrie şi decembrie 2025, cât şi de-a lungul întregului an 2026 vom avea parte de un lung proces de dezinflaţie. Desigur, unul lent, chiar foarte lent, pentru că factorii inflaţionişti care acţionează în această etapă au o „foaie de parcurs“ pentru un drum de mai multe luni.
Vineri, 12 decembrie, vom avea mai multe informaţii. Va fi ziua în care INS-ul va publica întregul set al cifrelor inflaţiei din Romania. Iar săptămâna viitoare, pe
17 decembrie, îşi va publica şi Eurostatul tabloul. Vom avea date complete atât despre creşterea preţurilor la noi acasă, cât şi despre tabloul general din cele 27 de ţări din Uniunea Europeană.
Când am subliniat, mai sus, că nu mă aştept la o dezinflaţie dezlănţuită, ci la una calmă, am avut în vedere prognozele BNR. Nu doar pe cele recente, ci şi pe cele cu ceva vechime, din vara anului trecut sau chiar din 2023. Pentru că vântul care a pornit şocul inflaţionist din mai-septembrie nu s-a stârnit din senin. Iar inflaţia ce a urcat rapid până aproape de 10 la sută - fără să depăşească acest prag psihologic - nu a fost o surpriză. O aşteptam!
Când „cerul“ de deasupra sistemului preţurilor de consum exprima o tendinţă clar de înseninare, guvernatorul Isărescu - referindu-se la ce va fi începând din a doua parte a anului 2025 şi în prima parte a anului 2026 - a invocat doi factori care aveau să reîmpingă preţurile în sus. Înainte de sfârşitul inflaţiei. Şi anume: creşterea veniturilor peste productivitatea muncii şi liberalizarea preţurilor pentru energia electrică. Aceşti doi factori lovesc acum. Lângă un al treilea, ce nu era luat în calcul atunci: creşterea TVA!
Aceşti factori acţionează acum. Ce vedem? Prognoza potrivit căreia anul în curs se va încheia cu o rată anualizată a inflaţiei de 9,6 la sută e pe cale să se adeverească. La fel şi prognoza care împinge mai departe sfârşitul inflaţiei - sau mai exact aterizarea preţurilor pe linia strategică de ţintire - din ultimul trimestru al anului viitor în trimestrul întâi al anului 2027. Toate aceste cifre, ce exprimă dinamica inflaţiei, evidenţiază cauzele, care sunt în continuare globale, si totodată întăresc ideea că manifestările specifice ţin cu deosebire de accente locale.
Câteva note speciale ies pregnant în evidenţă. În primul rând, diversitatea răspunsurilor la provocările unei crize în care riscurile cresc în progresie geometrică. Apoi, salturile mari, produse în timp relativ scurt, de la inflaţie la dezinflaţie, pe urmă înapoi la inflaţie în aşteptarea unui alt ciclu de dezinflaţie. Şi, mai cu seamă, schimbările radicale intervenite în dinamica acestui fenomen care ne dau de furcă, în România, din ianuarie 2021. Şi cu care vom convieţui până în primul trimestru al anului 2027. Ne duce înspre acest orizont cel mai mare deficit bugetar din întreaga Uniune Europeană.
