Agenţia de evaluare financiară S&P a decis menţinerea ratingului de ţară pentru România la BBB- şi perspectiva negativă pentru datoria ţării. Însă datoria publică creşte puternic, plus 50% în ultimii 5 ani, ani de bunăstare. Doar pentru dobânda la datoria publică România a plătit, în ultimii 5 ani, 55 mld. lei, cât costul autostrăzii imaginare „Moldova“ şi al autostrăzii „Transilvania“ la un loc.
Agenţia americană de evaluare financiară Standard & Poor’s a menţinut ratingul de ţară al României la nivelul BBB-/A-3, precum şi perspectiva negativă asupra economiei, potrivit anunţului făcut de instituţie la finalul săptămânii trecute.
Decizia de rating este importantă pentru că acest rating este unul dintre criteriile luate în calcul de investitorii care vor să intre pe plan local, dar şi pentru finanţatorii externi ai României, în timp ce o scădere a ratingului ar fi adus dobânzi mai mari pentru datoria suerană a României.
România rămâne, prin urmare, recomandată investitorilor, dar cu prudenţa determinată de „perspectiva negativă“ a notei de investment grade.
Aproape ar fi fost de neconceput ca România să fie upgradată, având în vedere starea finanţelor publice a ţării. Dar nici retogradarea spre „nerecomandat investiţiilor“ nu era posibilă decât cu riscuri, pentru că România este o ţară a Uniunii Europene care plăteşte sume uriaşe pentru împrumuturile pe care le ia de pe pieţe. 55 mld. lei, adică 11,5 mld. euro la cursul leu/euro de vinerea trecută, a plătit România în ultimii cinci ani doar pentru dobânda la datoria publică, cât costul autostrăzii imaginare „Moldova“ şi al autostrăzii „Transilvania“ la un loc.
„Am reconfirmat ratingul, având în vedere datoria publică şi datoria externă relativ scăzute ale României (37% din PIB – n. red). Credem că România va avea capacitatea de a absorbi nivelul de deteriorare a economiei pe care îl aşteptăm pentru 2020“, notează agenţia de rating în raportul citat.
Problema României este că ea şi-a deteriorat situaţia financiară în anii de bunăstare. Iar în ani de criză care încep a rămas la cerşeală, cu mâna întinsă la alţii.
Problema stă aşa: nu că pieţele nu au bani. Au. Dar fondurile de pensii, de pildă, nu au voie să pună banii în economii „nerecomandate investiţiilor“. Dacă România ajunge la „junk“, aceste fonduri pleacă din România. Şi arunci România, care-şi cheltuieşte 80% din veniturile publice pentru pensii şi salarii la stat, va vea o problemă în plus.
Ultimii cinci ani au fost ani de bunăstare, dar această bunăstare a fost obţinută şi cu o creştere incredibilă a datoriei publice, cu 50% doar în ultimii cinci ani. Şi erau ani de bunăstare. Ce va face România în anii de restrişte?
Analiştii S&P prognozează o scădere economică de 5,5% în 2020 (faţă de prognoza de dinainte de criza coronavirusului, de 3,5% creştere economică). Estimarea este mai pesimistă decât cea a guvernului, care crede că economia va scădea cu 1,9 în 2020.
„Agenţia de rating Standard and Poors confirmă ratingul de ţară al României - Investment Grade“, a scris Florin Cîţu, ministrul de finanţe, pe Facebook. Aşa, şi?
Perspectiva României a rămas negativă, iar agenţia de rating avertizează cu privire la o serie de riscuri care se menţin pentru următoarele 18 luni. „Perspectiva este negativă pentru că vedem riscuri în ceea ce priveşte balanţele fiscală şi externă în următoarele 18 luni dacă factorii de decizii nu stabilizează şi consolidează poziţia bugetară după recesiunea indusă de Covid-19“, se arată în raport.
Ratingul României ar putea scădea în viitor dacă dezechilibrele fiscale şi externe rămân ridicate pentru mai mult timp decât se anticipează acum şi în absenţa consolidării fiscale, scriu analiştii agenţiei. Consolidarea fiscală înseamnă însă tăieri de cheltuieli şi majorări de venituri. Adică de taxe. Cum?