Standard & Poor's, cea mai mare agenţie de rating al riscului de credit din lume a revizuit perspectiva de la „stabilă“ la „negativă“ şi a menţinut ratingul de ţară al României.
Această deteriorare a perspectivelor se datorează în cea mai mare parte deficitului bugetar revizuit pentru anul 2019 de la 2,8% din PIB la 4,3% din PIB, dar şi anticipaţiilor în ceea ce priveşte deficitul bugetar în 2020 şi creşterea deficitului extern. Agenţia invocă cheltuielile fostei guvernări, care au determinat actuala guvernare să revizuiască ţintele fiscale pentru 2019 şi 2020. Actualul rating al României aferent datoriei guvernamentale este BBB-/A-3, ultima treaptă recomandată investiţiilor.
„Ratingul este legat de anumite evenimente conjuncturale. România a intrat într-un ciclu electoral şi a trecut de unul destul de complicat. În al doilea rând, este o situaţie macroeconomică destul de precară pentru că avem o creştere importantă a deficitului balanţei comerciale. Acesta este cel mai grav indicator macroeconomic, pentru că această creştere nu numai că are un ritm destul de mare, dar nu are la orizont măsuri de reducere“, comentează pentru ZF economistul Mircea Coşea.
Aşa-zisele deficite gemene - deficitul extern şi deficitul bugetar - au în România unele dintre cele mai mari valori din Uniunea Europeană şi vulnerabilizează economia pe mai multe paliere, motiv pentru care agenţia de rating a scăzut perspectivele României. Ambele deficite au nevoie de finanţare şi, în condiţiile în care investiţiile directe ale nerezidenţilor - o modalitate de finanţare „sănătoasă“ a deficitului extern - se reduc, creşte datoria guvernamentală.
În ceea ce priveşte deficitul bugetar, acesta este prognozat de Finanţe la 4,3% din PIB în 2019 şi 3,6% din PIB în 2020. Ministrul finanţelor Florin Cîţu a declarat miercuri că agenţia de rating a decis să revizuiască perspectivele României în urma politicilor fiscale ale fostului guvern.
Mircea Coşea: Deficitul comercial duce la apariţia inflaţiei şi la deprecierea leului. Ar trebui să existe anumite măsuri care să arate că ne gândim, iar proiectul de buget nu prevede după părerea mea nicio măsură de politică economică reală de scădere a deficitului în sensul creşterii exporturilor sau acoperirii din ce în ce mai bine pe piaţă cu mărfuri româneşti - reducerea importurilor pe partea de produse agroalimentare
„În primul rând, agenţia explică foarte clar că schimbarea perspectivei se datorează creşterii nesustenabile a cheltuielilor angajate de guvernul anterior, mai clar, urmare a iresponsabilităţii politicii fiscale prociclice promovate în ultimii trei ani. În al doilea rând, agenţia a luat în considerare programul de consolidare fiscală prezentat de actualul guvern. În al treilea rând, agenţia a decis să păstreze ratingul de ţară al României. Iar în al patrulea rând, subliniez că suntem astăzi în această situaţie pentru că guvernul anterior a ignorat toate avertismentele primite de la agenţia de rating S&P încă din luna februarie anul acesta“, a declarat ministrul Cîţu, citat de Mediafax.
Cu toate acestea, perioada electorală, alt factor luat în considerare de S&P în ceea ce priveşte perspectivele de ţară, inhibă acţiuni ale guvernului de corecţie pe filieră fiscală a deficitelor (tăieri de cheltuieli cu salarii şi pensii sau creşteri de taxe). Actualul guvern a mers înainte cu majorările de cheltuieli angajate pentru bugetul pe 2020.
„Considerăm că există motive de a pune sub semnul întrebării realismul ţintelor bugetare revizuite în perioada 2020-2022. În primul rând, înţelegem că guvernul intenţionează să păstreze creşterile de pensii prevăzute în legea pensiilor din iulie 2019, ceea ce duce la peste 3% din PIB în creşteri cumulate de cheltuieli cu pensiile în 2020-2022. (...) Înţelegem că autorităţile intenţionează să crească salariul minim cu 7,2%, din 2020, măsură care ar contribui, probabil, la o supraîncălzire, pe termen scurt, şi la creşterea deficitului de cont curent", notează analiştii de la S&P.
De asemenea, economistul Mircea Coşea spune că nu a văzut strategii de corectare a deficitului comercial (cauza determinantă a deficitului de cont curent extern) în anul 2020 prin creşterea exporturilor României sau prin creşterea producţiei locale pentru a acoperi cererea, în special cea de alimente.
„Deficitul comercial duce la apariţia inflaţiei şi la deprecierea leului. Ar trebui să existe anumite măsuri care să arate că ne gândim, iar proiectul de buget nu prevede, după părerea mea, nicio măsură de politică economică reală de scădere a deficitului în sensul creşterii exporturilor sau acoperirii din ce în ce mai bine pe piaţă cu mărfuri româneşti - reducerea importurilor pe partea de produse agroalimentare“, a mai spus Mircea Coşea.
Primele efecte ale deciziei S&P s-au văzut în piaţa titlurilor de stat, unde randamentele obligaţiunilor de stat denominate în lei pe termen mediu şi lung au crescut ieri cu circa 5-6 puncte de bază, notează într-un comentariu economiştii de la BCR.
„De asemenea, înrăutăţirea perspectivei României ar putea duce şi la amânarea sau chiar la renunţarea la unele decizii de a investi în ţara noastră, ceea ce înseamnă pierderea de oportunităţi de creştere economică viitoare precum şi o reducere a potenţialului economiei româneşti“, scriu economiştii de la BCR.
