♦ Economia este pe plus de 7,1% an/an în primele 9 luni din 2021, dar a pierdut din viteza de recuperare din trimestrele anterioare şi prognoza guvernului de creştere cu 7% în 2021 este pusă sub semnul întrebării.
Datele Institutului Naţional de Statistică publicate marţi, despre evoluţia economiei româneşti în T3/2021 pe componente, arată că agricultura a avut o contribuţie decisivă la creşterea economică din T3/2021. Alături de agricultură, care a avut un an excepţional, şi comerţul şi IT-ul au adus puncte bune creşterii economice.
Pe de altă parte, potrivit sursei citate, surprizele neplăcute sunt construcţiile şi investiţiile. Construcţiile, care în 2019 şi 2020 au fost sectorul-vedetă a economiei, au contribuit negativ la creşterea economică din T3 şi pe tot anul nu au contribuit deloc. Investiţiile (formarea brută de capital fix) au contribuit de asemenea negativ la creşterea economică.
„Dacă ne uităm, în primul rând, un indiciu ar fi evoluţia slabă a investiţiilor publice. În T3 investiţiile au evoluat slab, se vede în execuţia bugetară. Probabil şi investiţiile din zona privată, aşa cum sugerează şi activitatea din construcţii, investiţiile au încetinit”, comentează datele Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România şi fostul preşedinte al Consiliului Fiscal.
Economia a performat sub aşteptările economiştilor în trimestrul al treilea din 2021. Ca urmare a evoluţiei sub aşteptări, analiştii financiari şi-au modificat prognozele de creştere economică în sens negativ pentru România. Datele publicate de statistică marţi, care detaliază „datele semnal” de luna trecută, arată în continuare că economia dă semne de oboseală.
„Datele sunt în linie cu aşteptările aş spune, nu este o surpriză majoră. Aşa cum ne-am aşteptat, dacă excludem agricultura, PIB-ul în T3 ar fi scăzut (trimestru la trimestru – n. red.) şi asta am sesizat de la publicarea datelor semnal. Avem în momentul de faţă două sectoare care merg prost şi două care merg bine. Cele care merg prost sunt industria şi construcţiile şi cele care merg bine sunt agricultura şi serviciile”, a mai spus Ionuţ Dumitru.
Pe partea de resurse ale PIB, agricultura a însemnat 9,8% din economie şi a adus 2,6 puncte procentuale din creşterea economică de 74% an/an. Industria, care înseamnă aproape 20%din economie, a adus 0,4 puncte procentuale creşterii economice.
Construcţiile, care creşteau cu câte două cifre în 2019 şi 2020 au contribuit negativ la evoluţia economiei cu 0,3 pp. Zona de comerţ şi de HoReCa a mers bine de asemenea şi a adus 1,8 pp. din creşterea economică din iulie-septembrie 2021 faţă de aceeaşi perioadă din 2020.
IT-ul, care a ajuns la o pondere în PIB de 6,6%, a venit cu 0,9 pp., aport la creşterea economică.
Pe partea de utilizare a PIB, consumul privat rămâne de departe pilonul de bază al economiei, cu o pondere de aproape 70% din PIB şi un aport de 5,6 puncte procentuale din creşterea economică de 7,4%.
Investiţiile, formarea brută de capital fix, au contribuit negativ cu 0,3 puncte procentuale la evoluţia economiei în T3/2021.
Evoluţia investiţiilor în economie s-a văzut şi în execuţia bugetară, unde statul şi-a redus semnificativ investiţiile de la bugetul de stat. Investiţiile au însemnat, totuşi, 30,4% din economie pe partea de utilizare a PIB. Exportul net însă rămâne pe minus, atât ca pondere în economie, cât şi ca aport la creşterea economică. Evoluţia nu este nicio surpriză pentru nimeni şi lucrurile vor rămâne aşa pentru multă vreme, cât timp, an de an, deficitul comercial al României la bunuri se adânceşte şi în 2021 va ajunge, potrivit prognozei guvernului, la 23 mld. euro.
