Cât de bun este anul agricol şi cât va cântări el la creşterea PIB şi la formarea acestuia într-un an care se anunţă deja extrem de bun pentru economie?
Prima jumătate din an arată bine. Dar dacă agricultura îşi pune amprenta asupra creşterii economice sau a PIB-ului o face mai cu seamă în trimestrele trei şi patru, când sunt contabilizate în special culturile de porumb, floarea-soarelui şi culturile mai târzii. În S1 economia a crescut cu 5,2% an/an şi cu 6% în T2 faţă de T2 2015, dar nu sunt deocamdată date despre aportul agriculturii la formarea PIB sau la creşterea economică.
Din prognozele Ministerului Agriculturii se poate reţine că anul acesta au fost recoltate (datele nu sunt definitive) 8,4 milioane de tone de grâu, cu 7,6% mai mult decât anul trecut, când au fost adunate în silozuri 7,8 milioane de tone. Despre alte culturi ştim mai puţine lucruri, dar sunt date că o parte a culturii de porumb este compromisă ca urmare a secetei din a doua parte a verii.
Traderii sunt optimişti, dar economiştii au rezerve
„Estimăm o creştere a producţiei agricole între 5 şi 10% anul acesta. Vorbim despre o ramură în privinţa evoluţiei căreia avem puţine date, de aceea în prognozele pe termen lung nici nu o luăm în calcul – nu ştim dacă plouă sau nu, dacă anul va fi bun sau nu. Acum, după datele Ministerului Agriculturii, producţia de grâu a crescut cu 7% în 2016 faţă de 2015. Dar culturile de toamnă sunt afectate de seceta din perioada de vară. Ţinând seamă de evoluţia lucrurilor, credem că avansul agriculturii va fi mai degrabă spre 5%. Prin urmare, ponderea la creşterea PIB va fi pe undeva la 0,25%”, arată Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank.
Anul trecut, un an agricol slab, agricultura a avut o contribuţie la PIB de 4,2%, în vreme ce contribuţia la creşterea economică a fost de minus 0,4%. Pe volum, agricultura (agricultură, silvicultură, pescuit) a scăzut cu 9,4% din cauza secetei care a afectat în principal culturile de porumb. Producţia de porumb a scăzut în 2015 cu aproape 3,2 milioane de tone faţă de 2014 (- 26%), în vreme ce producţia de grâu a crescut cu 3,5%. Astfel, agricultura a contribuit negativ la creşterea economică şi cu doar 4,2% la formarea PIB – cel mai redus ritm din ultimii 10 ani.
Comentând acest ultim aspect, economistul Aurelian Dochia arată însă că structura PIB-ului s-a modificat substanţial în ultimii ani, iar sectorul nu mai poate întoarce o creştere economică pozitivă într-una negativă, cum se întâmpla în urmă cu 10-15 ani.
„O contribuţie a agriculturii de 10% - 15% la PIB era oricum o anomalie. Acum lucrurile s-au mai aranjat, iar agricultura mai reprezintă câteva procente din PIB. Prin urmare, oricât de bun sau rău ar fi un an agricol, contribuţia sa la PIB sau la creşterea economică este una marginală. Creşterea economică din 2016 este una foarte înaltă, iar un an agricol, chiar şi foarte bun, nu poate influenţa major această creştere. S-au dus vremurile în care un an agricol prost putea întoarce o creştere economică de 1-2% spre o cădere de 0,5-0,7%”.
Pe de altă parte, arată Dochia, România are particularitatea că în agricultură lucrează foarte mulţi oameni - sau cel puţin aşa arată Statistica - ceea ce poate însemna, până la urmă, chiar o deformare statistică: adică să existe persoane care se ocupă marginal cu agricultura, dar Statistica să-i consemneze ca făcând exclusiv acest lucru.
O cotă redusă de participare a agriculturii la PIB nu înseamnă că această ramură se prăbuşeşte, dimpotrivă, mai arată economistul. Dacă acum vorbim de producţii de grâu sau de porumb la hectar, vorbim, practic, de ceea ce este realizat în marile exploataţii - cele mai multe modernizate - de mii de hectare. Micii fermieri apăruţi în urma retrocedării pământurilor nu mai au niciun cuvând de spus în privinţa culturilor mari precum cele de grâu, porumb, rapiţă. Acest lucru nu înseamnă că ei nu-şi mai găsesc locul în agricultură, dimpotrivă, dar trebuie să identifice nişele. Legumele, mai ales în culturi apropiate de oraşe, plantele tehnice sau medicinale pot fi afaceri de succes pentru cei care cultivă suprafeţe mici. În rest, chiar dacă mai greu, agricultura se aliniază la tendinţele lunii: produce din ce în ce mai mult, dar ponderea ei în PIB este redusă pentru că alte ramuri au valori adăugate mult mai mari, explică Dochia.
Producţia de grâu va înregistra anul acesta o medie de peste 4 tone la hectar, a anunţat recent ministrul agriculturii Achim Irimescu. El a întărit că acest lucru este o premieră a ultimilor 10 ani. Cele mai mari producţii medii la grâu din ultimul deceniu (fără 2016) au fost obţinute în 2015 (3,8 tone la hectar) şi 2011 (3,6 tone la hectar).
