Agricultura a tras linie sub anul 2014 cu 7 miliarde de euro trimise în conturile companiilor locale pentru investiţiile făcute cu bani de la Bruxelles în ultimii şapte ani, arată un raport dat de guvern. Suma corespunde unui grad de absorbţie de 82,5%, cel mai mare dintre toate programele pe fonduri europene şi aproape dublu faţă de rezultatul proiectelor de investiţii pe fonduri structurale.
Rezultatul de la agricultură se bazează pe experienţa programelor de fonduri europene de preaderare dar şi pe apetitul investiţional din fermele locale, având în vedere că fondurile europene au fost o adevărată gură de oxigen în condiţiile în care băncile s-au ţinut departe de această piaţă. Banii europeni din fondurile europene s-au dus atât în infrastructura din mediul rural cât şi în ferme prin investiţii în tractoare, combine, fabrici de procesare a alimentelor sau silozuri pentru cereale. Aproape 1,4 mld. euro au fost înghiţiti de construcţiile de infrastructură din mediul rural, iar alte 550 milioane de euro au ajuns în ferme prin achiziţiile de tehnică agricolă.
Primii şapte ani în care Uniunea Europeană a deschis robinetul fondurilor europene pentru agricultură au fost un punct de plecare pentru fermele locale, iar perioada 2014-2020 reprezintă a doua treaptă în experienţa agriculturii româneşti cu investiţiile din fonduri europene.
În următorii şapte ani miza se mută de la dimensiunea pachetului financiar la direcţionarea banilor către segmentele de piaţă aflate în suferinţă sau unde banii precedenţi nu au avut efectul scontat. Pe listă se află obiectivul de a întinerii mediul antreprenorial din mediul rural, piaţa laptelui sau segmentul cărnii de porc.
Programul de fonduri europene agricole pentru 2014-2020 este încă în discuţii cu oficialii Comisiei Europene, după ce iniţial a fost depus de guvernul român şi înapoiat pentru a i se aduce modificări. Miza administraţiei pentru noul program de bani europeni este aceea de construi un pachet financiar simpificat faţă de cel anterior cu baze de date de preţuri pentru activele achiziţionate, sistem de depundere online al proiectelor, limitarea birocraţiei şi controlalelor din teritoriu sau documentaţii standardizate.
