• Leu / EUR4.7415
  • Leu / GBP5.3458
  • Leu / USD4.2846
Eveniment

Alarmă în agricultură: România a pierdut în numai opt ani 900.000 de vaci, adică o treime din şeptel. Din economie a dispărut 1 miliard de euro

Autor: Gabriel Razi

2 aug 2011 1818

România a pierdut în numai opt ani, între 2002 şi 2010, unşeptel de 900.000 de bovine pentru că micii crescători au renunţatla animale ca urmare a preţurilor mici ofe­rite de abatoare sau deproce­satorii de lapte.

În sens negativ a influenţat şi presiunea pe preţ dată deim­porturile de carne de vită din vestul Eu­ropei sau din Ame­ricade Sud.

Acum România mai are 1,9 milioane de bovine, cu 32% mai puţindecât în urmă cu opt ani, arată datele Recensământului GeneralAgricol făcut în 2010, o cercetare care nu s-a mai făcut din 2002.Datele au fost date publicităţii în iunie 2011. Astfel din economiaromânească au dispărut odată cu bovinele peste un miliard de euro,potrivit estimărilor ZF, având în vedere un preţ mediu de1.000-1.200 de euro pentru un animal.

"Situaţia poate fi şi mai gravă de atât, trebuie avut în vederecă în 1989 în România aveam 7,5 milioane de capete de bovine. Unprim motiv pentru dispariţia animalelor ar fi lipsa de finanţaredin agri­cultură, pentru că subvenţiile de la noi sunt micicomparativ cu cele pe care le primesc fermierii din vestul Europei,dar şi faptul că în afacerile cu bovine primii bani vin dupădoi-trei ani", spune Mircea Ciurea, preşedintele Federa­ţieiCrescătorilor de Bovine din România (FCBR).

Aproape toate bovinele sunt în ferme mici

În prezent 1,8 milioane de capete de bovine, 91,5% din total, seaflă în proprie­tatea fermelor de subzistenţă - persoane fizice -în timp ce restul de 170.000 de animale sunt exploatate în fermeindustriale.

Faptul că aproape toate bovinele din România se află în fermelede subzistenţă este un alt factor care a dus la micşorareaşeptelului de vaci de pe piaţa locală.

Acum în multe din satele din România micii fermieri auajuns să aibă mai puţin de jumătate din numărul de animale pe careîl aveau în urmă cu opt-zece ani.

Spre exemplu, în comuna Bogdăneşti, la sud de oraşul Fălticeniîn judeţul Botoşani, mai sunt acum câteva sute de animale, încondiţiile în care în urmă cu zece ani erau peste o mie.

"Acum mai avem amin­tiri despre animale, ne uităm în registreleagricole din anii trecuţi. Oamenii aveau în curţi câte două treivaci, iar acum unii mai au una sau două în timp ce alţii nu mai audeloc", spune Dumitru Loghinoaia, agent agricol la PrimăriaBogdăneşti.

Crescătorii de animale din Bogdăneşti îşi construiseră în anii'90 şi o staţie de procesare a laptelui şi un mic abator, însă acumambele unităţi au lacăte pe uşi.

"Acum acolo este ca un muzeu, s-au închis amândouă. Europeniispun că laptele nostru nu este bun, că este ne­conform, de asta nuau reuşit să reziste crescătorii de la noi. Acum mâncăm «otravă»din străinătate şi carne din Brazilia", spune Loghinoaia.

În celălalt capăt al ţării la câţiva kilometri de Salonta, înapropierea graniţei cu Ungaria, în comuna Tulca din judeţul Bihoraceeaşi poveste: oamenii au renunţat treptat la animale din cauzapreţurilor mici oferite de procesatori, dar şi pentru că mulţidintre cei în vârstă nu au mai putut să crească animalele.

"La noi în comună numărul de vaci s-a redus la jumătate. Acumzece ani aveam în jur de 800-900 de capete, iar acum mai sunt circa400. Oamenii creşteau vacile pentru lapte, dar au renunţat pentrucă cei care veneau şi strângeau laptele aveau preţuri de nimic",spune Aurica Buda, agent agricol la Primăria Tulca din judeţulBihor.

La Tulca aproape toţi localnicii aveau în curte câte două sautrei vaci, însă în comună au rămas doar cei bătrâni care acum numai pot creşte animalele.

"Foştii pensionari de la CAP care aveau pensii foarte mici îşisupli­mentau veniturile cu câteva milioane cu aju­torul laptelui dela vaci", explică Aurica Buda.

Primii bani se întorc după trei ani

Românii se feresc să îşi deschidă ferme de vaci pentru căprofiturile nu sunt la fel de mari ca în cazul grâului sauporumbului, dar şi pentru că cei care aleg să crească bovine pentrulapte trebuie să investească trei ani la rând pentru a le îngrăşasuficient, în timp ce agricultorii care îngraşă animalele pentrucarne trebuie să aştepte un an până când primii bani încep să seîntoarcă în fermă, mai spune Mircea Ciurea de la AsociaţiaCrescătorilor de Bovine.

"Cei care cresc animalele pentru carne pot să le ţină doar unan, le îngraşă până la 100 de kilograme şi le tri­mit înstrăinătate vii. Nu le procesează nici măcar la nivel de carcasă.Nu au for­ţa financiară să le ţină mai mult pentru a le îngrăşasuficient", explică el.

Business profitabil în teorie

Pe hârtie creşterea va­cilor pentru lapte arată ca fiind unbusiness profitabil. Spre exemplu, un mic fermier care are douăvaci ce produc în fiecare zi în total 40 de litri de lapte obţineîntr-o lună venituri de circa 800 de euro, având în vedere un preţde 2,5 lei/litru de lapte. Costurile pentru întreţinerea acestoranimale se ridică în fiecare lună la 500 de euro, potrivit datelordin piaţă.

Totuşi, numai fermierii care reuşesc să îşi vândădirect laptele în piaţă în­casează 2,5 lei/litru, ceilalţi, careoptează pentru a preda laptele marilor pro­ce­satori, obţin 0,7lei/litru, de aproape patru ori mai puţin.

În timp ce micii agricultori renunţă la animale, străinii auajuns să controleze multe dintre cele mai mari ferme de vaci dinRomânia.

Fermele mari sunt în mâinile străinilor

Investitori italieni, greci, evrei, francezi, olandezi, ciprioţisau libanezi controlează acum jumătate din primele 20 de ferme devaci din România ca mărime. Mulţi dintre aceştia cresc animalelepentru carne, le în­graşă până la câteva sute de kilograme dupăcare le urcă în camioane şi le exportă vii în vestul Europei înţări precum Italia sau Croaţia. Marii proprietari de bovine dinRomânia aleg exportul pentru că ro­mânii nu consumă multă carne devită, dar şi pentru că preţurile la export sunt mai bune decât celede pe piaţa locală.

Spre exemplu, Cezar Florescu, care controlează alături de uninvestitor olandez compania Primo Ce­zar, cel mai mare pro­prietarde bovine din România anul trecut con­form datelor Agenţiei pen­truPlăţi şi Intervenţie în Agricultură(APIA), tri­mi­te în fiecare anbovine vii în străinătate pentru că are contracte ferme la preţuripe care nu le poate obţine în România.

Anul trecut crescătorii români au trimis la export 51.000 detone de bovine vii în valoare totală de 98,8 milioane de euro, încreştere valorică cu o treime faţă de anul anterior.

Animale vii au plecat în străinătate şi în primele luni aleacestui an. Astfel, în primele patru luni România a exportat 16.600de tone de bovine vii în valoare totală de 45,2 milioane de euro,în creştere valorică cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a anuluitrecut. În tot acest timp în ţară intră carne de vită procesată. Înprimele patru luni ale lui 2011 pe piaţa locală au intrat 2.500 detone de carne de vită în valoare totală de 7,3 mi­lioane deeuro.

Principalele valute BNR - miercuri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7415
Diferență: 0,133
Ieri: 4.7354
Azi: 4.2846
Diferență: -0,3095
Ieri: 4.2876
Azi: 5.3458
Diferență: 0,319
Ieri: 5.3426
Azi: 4.3236
Diferență: 0,0231
Ieri: 4.3067