„Sunt surprins de uşurinţa cu care a fost ridicat sechestrul pentru că este un semn al uşurinţei cu care a fost realizat tot acest dosar“, spune un executiv din industria petrolieră care preferă să-şi păstreze anonimatul.
Care a fost filmul evenimentelor în dosarul evaziunii fiscale de 230 mil. euro în care este implicată rafinăria Lukoil? Totul a început când în dimineaţa zilei de joi, 2 octombrie, Parchetul Curţii de Apel Ploieşti a anunţat că au loc 23 de percheziţii la sediile societăţilor Petrotel-Lukoil, Lukoil Energy & Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România, TP LOG Services, într-un dosar în care ruşii sunt învinuiţi de un prejudiciu de evaziune fiscală şi spălare de bani de 230 de milioane de euro. Aceste firme aveau anul trecut circa 1.200 de oameni şi cumulau pierderi de de aproape 250 mil. euro, 210 mil. euro fiind generate numai de rafinăria Petrotel-Lukoil care are 468 de salariaţi. Firmele percheziţionate reprezintă activitatea Lukoil în România, mai puţin partea de benzinării care este administrată prin intermediul Petrotel-Lukoil.
Vineri, 3 octombrie, Lukoil anunţă că începe procedurile de oprire a rafinăriei. Potrivit celui mai recent comunicat al Lukoil, chiar de joi, 2 octombrie, Parchetul a pus sub sechestru conturile bancare ale Petrotel-Lukoil şi stocurile comerciale ale companiei, o măsură dură prin care operaţional rafinăria a fost oprită.
Petrotel-Lukoil este a treia cea mai mare rafinărie din România, cu o capacitate de 2,4 milioane de tone.
„În procesul penal, ca şi în procesul civil, rolul sechestrului asigurător este să asigure existenţa bunurilor necesare pentru executarea unei eventuale hotărâri potrivnice părţii împotriva căreia s-a dispus măsura. Premisa esenţială a instituirii sechestrului este existenţa unui pericol ca partea să îşi ascundă bunurile, să le distrugă, să le înstrăineze ori să le sustragă în alt mod de la urmărire“, spun reprezentanţii casei de avocatură PeliFilip.
Intervenţii pentru unii
Luni, 6 octombrie, rafinăria a fost oprită ca urmare a sechestrului aplicat pe materii prime, ţiţei şi produse, după cum a comunicat chiar Petrotel-Lukoil. În după-amiaza zilei de 6 octombrie, premierul Victor Ponta, proaspăt întors dintr-o vizită de lucru în SUA, unde s-a întâlnit cu giganţi precum ExxonMobil sau Halliburton, spune că Guvernul speră într-o soluţie legală care să permită sancţionarea persoanelor vinovate, dar care să permită reluarea activităţii Lukoil care are 3.500 de angajaţi.
„Justiţia este independentă, îşi face datoria şi bănuiesc că, dacă se întâmplă ceva rău, cei 3.500 de oameni o să vină la mine, că aşa e cu justiţia. Eu doar sper şi ne dorim să se găsească soluţia legală prin care, pe de-o parte, să fie sancţionaţi cei vinovaţi, să se recupereze prejudiciul fără să aruncăm în aer acea chestie cu „Fiat Justitia Pereat Mundus“ („Să se facă dreptate chiar dacă moare lumea“ -n.red.)... eu sper să fie doar cu „Fiat Justitia“, fără să piară şi lumea numai din asta“, a spus premierul în cursul zilei de luni, 6 octombrie.
Firmele investigate în acest dosar aveau la finalul anului trecut, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, circa 1.200 de oameni, numai în rafinărie, adică în Petrotel-Lukoil fiind angajaţi 468 de oameni. Lukoil are circa 3.500 de angajaţi în România doar dacă intră în calcul şi salariaţii Lukoil România, compania care administrează reţeaua formată din 300 de benzinării.
„Intervenţia este total deplasată şi împotriva legii. Cum să spui că nu te implici dacă afirmi că procurorii trebuie să aibă grijă de locurile de muncă? E ca şi când ai spune că tu ai învăţat justiţie, dar principiul acesta etern (fiat justitia, pereat mundus - n.red.) tu de fapt nu îl vrei aplicat. De ce te-ai făcut procuror? Principiul înseamnă inclusiv să-ţi arestezi mama“, spune însă Adrian Moraru, director general adjunct, Institutul de Politici Publice (IPP).
Intervenţia premierului, dincolo de faptul că este taxată dur de oamenii din piaţă, reprezintă şi o premieră.
Câteva exemple
Şi în industria construcţiilor au existat cazuri în care patronii firmelor au fost luaţi în vizor şi apoi arestaţi pentru fapte de evaziune fiscală, spălare de bani sau deturnare de fonduri, dar pentru ei nu a intervenit nimeni de la nivel înalt, deşi şi în aceste cazuri se putea pune problema protejării locurilor de muncă.
Primul caz a fost cel al lui Nelu Iordache, care controlează firma Romstrade. Acesta a fost arestat în 2012 pentru deturnarea unor fonduri europene destinate construcţiei de autostrăzi. Firma Romstrade a intrat în insolvenţă la scurtă vreme după arestarea sa, după ce încheiase anul 2011 cu afaceri de 127 de milioane de euro, profit de 2,5 mil. euro şi 1.623 de angajaţi. Şi Theodor Berna, care controlează constructorul Tehnologica Radion, a fost arestat recent pentru evaziune fiscală şi spălare de bani cu prejudiciu de peste 100 de milioane de euro. Firma sa a încheiat anul trecut cu un rulaj de 81 de milioane de euro, profit net de 1 milion de euro şi 2.000 de angajaţi, dar a intrat în insolvenţă la scurt timp după arestarea lui Berna.
În industria farma, unul dintre cele mai cunoscute cazuri este cel al Polisano, grup cu peste 2.000 de angajaţi, al cărui proprietar, omul de afaceri Ilie Vonica, s-a sinucis după ce soţia sa a fost arestată într-un scandal al reţetelor false. Dosarul este în derulare, iar soţia lui Ilie Vonica se află în arest la domiciliu.
Cel mai recent scandal care a zguduit mediul de afaceri românesc este cel în care este implicată compania Siveco, cu circa 1.000 de oameni. Irina Socol, preşedintele companiei, a fost arestată pe 9 septembrie în dosarul de evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice.
Cum se poate ridica un sechestru în câteva ore?
Ieri, Lukoil a comunicat că în urma audierilor de pe 6 octombrie, sechestrul a fost ridicat şi că firma începe procedurile pentru pornirea instalaţiilor tehnologice.
„La data de 06.10.2014, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a dispus înlocuirea măsurilor asigurătorii, prin ridicarea parţială a sechestrului asigurător asupra conturilor bancare, pentru a da posibilitatea S.C.PETROTEL LUKOIL S.A.Ploieşti să îşi desfăşoare activitatea curentă în condiţii de normalitate cu terţii şi să plătească drepturile salariale şi contribuţiile la bugetul de stat. În cauză au fost extinse măsurile asigurătorii asupra altor bunuri puse la dispoziţie de SC PETROTEL LUKOIL SA Ploieşti“, se arată în comunicatul dat ieri de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti în care nu se precizează care sunt bunurile asupra cărora a fost extins sechestrul.
Cum este însă posibil ca un sechestru să fie pus şi ridicat peste noapte?
„Este o decizie tare ciudată. Nu-mi dau seama ce jocuri au fost făcute“, spune Andrei Chirilescu, fost director general adjunct din cadrul Lukoil România, companie care administrează cele 300 de benzinării pe care ruşii le au pe piaţa locală.
Nici Parchetul şi nici Lukoil nu au răspuns solicitării ZF privind identitatea persoanelor audiate în cursul zilei de luni. Cert este că faţă de directorul general al rafinăriei, Andrei Bogdanov, s-a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani.
„Măsură poate fi ridicată dacă se demonstrează inexistenţa condiţiilor de instituire, în special lipsa pericolului de ascundere, distrugere, înstrăinare sau sustragere de la urmărire a bunurilor. Ridicarea poate fi dispusă din oficiu de procurorul care a instituit măsură ori poate fi solicitată instanţei de către partea vizată“, mai spun reprezentanţii PeliFilip.
Astfel, cu sechestrul parţial, reprezetanţii Petrotel-Lukoil au declarat că reiau activitatea rafinăriei.
„Asta o să-i coste enorm. Nu este ca şi cum opreşti şi porneşti un motor oarecare“, au mai spus surse din piaţă.
Rapiditatea cu care s-a derulat tot aceste procese ridică însă multe semne de întrebare.
„Procurorii trebuie daţi afară dacă le-au ridicat sechestrul pur şi simplu. Înseamnă că eşti iresponsabil şi nu-ţi mai pasă de bani. Iniţial pui sechestru ca să recuperezi nişte bani, în cazul în care fapta se dovedeşte adevărată; dacă după aceea tu singur renunţi la sechestru, înseamnă că nu ai fost întreg la cap ori când l-ai impus, ori când l-ai ridicat. Ori eşti o slugă politică“, spune Adrian Moraru, director general adjunct, Institutul de Politici Publice.
La aflarea veştii că sechestrul de la Lukoil a fost ridicat şi că firma poate să-şi reia activitatea, premierul Victor Ponta a avut o nouă intervenţie.
„Îmi doresc ca, ori de câte ori este vorba de locuri de muncă, să avem o poziţie foarte clară, de salvare a acestora. Vreau să spun încă o dată - şi îl rog pe ministrul Justiţiei să transmită corect ceea ce am spus - e foarte bine ca justiţia să îşi facă datoria, ca cei care au păgubit statul să plătească şi să recuperăm prejudiciile. Œi felicit pe toţi procurorii şi judecătorii care ne ajută să îi pedepsim pe cei vinovaţi. Œn acelaşi timp, trebuie să avem grijă - că noi suntem Guvernul, nu e treaba procurorului sau a judecătorului - de...în cazul Lukoil sunt 3.500 de angajaţi. Mă bucur că o să îşi primească salariile vineri şi să avem de fiecare dată o gândire de a salva locurile de muncă şi interesele economice“, a spus Ponta, citata de Medaiafax.
Alţi oameni din piaţă, care au preferat să-şi păstreze anonimatul, spun că evenimentele din ultima săptămână nu pot fi scoase din actualul context politic şi economic. Dosarul Lukoil a fost adus în lumina reflectoarelor la scurt timp după ce premierul Victor Ponta a efectuat o vizită în SUA, dar şi într-o perioadă în care România a experimentat opriri neanunţate în alimentarea cu gaze importate de la Gazprom.
„Este o mişcare genială din punct de vedere politic pentru că prin mutarea sechestrului se crează senzţia că acele locuri de muncă au fost ocrotite. Totodată, este greu să crezi acum să vagoane pline de dovezi au stat degeaba până acum. Momentul în care se întâmplă aceste lucruri este foarte interesant.“
Cronologia dosarului Lukoil
2 octombrie 2014:
Procurorii descind la rafinăria Petrotel-Lukoil din Ploieşti pentru percheziţii într-un dosar penal privind fapte de evaziune fiscală şi spălare de bani, care ar fi provocat un prejudiciu de 230 milioane de euro pentru bugetul de stat. După şase ore de percheziţii şi audieri, anchetatorii pleacă încărcaţi cu documente. Niciun angajat al companiei nu este reţinut.
3 octombrie 2014:
Reprezentanţii Petrotel-Lukoil precizează că niciun angajat al firmelor din grup nu a fost învinuit, iar procesul de producţie al rafinăriei se desfăşoară normal.
În cursul după-amiezii, în presă apar informaţii neconfirmate oficial că rafinăria începe procesul de oprire a producţiei, care ar dura 24 de ore. Sindicatele din rafinărie adresează o scrisoare premierului Victor Ponta, în care îi cer sprijinul pentru deblocarea conturilor bancare, astfel încât unitatea să poată funcţiona normal şi să plătească salariile angajaţilor, potrivit Mediafax.
6 octombrie 2014:
Oil Terminal anunţă că a primit în aceeaşi zi din partea procurorilor ordonanţa privind sechestrul asigurător asupra stocurilor de petrol destinate rafinăriei Petrotel, în concurenţa sumei de 230 mil. euro. În cursul zilei, cabinetul primului-ministru primeşte o nouă scrisoare, din partea directorului general al Petrotel Lukoil, Andrei Bogdanov, care cere sprijinul premierului pentru repornirea rafinăriei.
După-amiază, Victor Ponta declară că nu doreşte să implice Guvernul în ancheta procurorilor, însă subliniază că grupul Lukoil are 3.500 de angajaţi în România şi relaţii comerciale cu alte companii, precum Oltchim, Oil Terminal şi Conpet.
Ambasadorul Rusiei, Oleg Malginov, îşi exprimă speranţa ca ancheta să se desfăşoare obiectiv, ţinând cont de interesele mediului de afaceri, ale muncitorilor, „precum şi de interesele relaţiilor ruso-române.“ Lukoil este cea mai mare investiţie rusă în România.
Seara, reprezentanţii rafinăriei anunţă oficial că unitatea şi-a încetat activitatea de producţie ca urmare a sechestrului pe materiile prime, „iar momentul repornirii sale va fi precizat dupa soluţionarea contestaţiei depuse în instanţă.“ Nu se menţionează data exactă la care s-a oprit producţia, iar oficialii Petrotel nu pot preciza primul termen de judecată a contestaţiei.
7 octombrie 2014:
Petrotel-Lukoil anunţă că sechestrul impus pe 2-3 octombrie pe conturile bancare şi stocurile de petrol a fost ridicat de procurori în urma unor audieri care s-au desfăşurat cu o zi înainte, iar rafinăria se pregăteşte de repornirea producţiei. Pe portalul instanţelor de judecată apare ca înregistrată contestaţia împotriva sechestrului dispus de procurori, având ca prim termen în instanţă data de 9 octombrie.
Parchetul anunţă că Andrei Bogdanov, directorul general al rafinăriei, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit pentru evaziune fiscală şi spălare de bani. Procurorii mai spun că sechestrul instituit în 2 octombrie asupra conturilor şi bunurilor Petrotel a fost ridicat pentru a permite companiei să-şi desfăşoare activitatea, fiind în schimb blocate alte bunuri puse la dispoziţie de companie. Comunicatul nu menţionează ce active anume sunt sub sechestru.
Oil Terminal precizează că procurorii au mutat sechestrul de pe o cantitate de 17.618 tone de ţiţei pe 23.817 tone de ţiţei, cu valoarea de 16 milioane de dolari, care aparţin rafinăriei.
Premierul Victor Ponta reiterează, citat de Mediafax, că Guvernul nu intervine în justiţie în cazul Petrotel-Lukoil, dar că susţine salvarea locurilor de muncă ale angajaţilor şi plata salariilor către aceştia.
