Eveniment

Alegeri 2016. Întrebarea numărul 1 a alegătorului chemat la urne ar trebui să fie: ce se întâmplă cu taxele pe care le plătesc?

Alegeri 2016. Întrebarea numărul 1 a alegătorului chemat la urne ar trebui să fie: ce se întâmplă cu taxele pe care le plătesc?

Autor: Iulian Anghel

07.12.2016, 00:08 1809
Angajatul şi angajatorul plătesc statului în România echi­valentul a 75% dintr-un salariu net. Totuşi, România are unele dintre cele mai mici taxe din UE, iar veniturile fiscale încasate de buget sunt cele mai mici din Uniune.

Comisia Europeană estimează că, în 2017, veniturile fiscale vor fi de 25,4% din PIB, faţă de media europeană de 40% din PIB. Totalul veniturilor la bugetul general consolidat au fost în 2015 de 33% din PIB, potrivit datelor Finanţelor, faţă de o medie de 45% în UE. Oamenii cred că taxele pe care le plătesc sunt mari, dar asta se întâmplă pentru că veniturile lor sunt mici.

„Cu cât eşti mai sărac, cu atât trebuie să plăteşti mai mult la stat, prin raport la venitul tău. Pare un paradox, dar nu e: o seringă are acelaşi cost în România ca şi în Franţa. Doar că, raportat la salariul tău, tu vei plăti mai mult pe seringă faţă de un francez care are un salariu de cinci ori mai mare. Cu cât eşti mai sărac, cu atât îţi va fi mai greu să fii bogat“, spune, plastic, economistul Dragoş Cabat.

Taxele au fost reduse în ultimii doi ani, oamenii au mai mulţi bani în buzunare, dar nu au şosele şi autostrăzi, autobuzele în Bucureşti vin şi la jumătate de oră, trenurile întârzie cu orele, pentru că din cei 30% echivalent PIB, bani strânşi la buget, trebuie să asigure pensii pentru toţi, sănătate pentru toţi, ajutoare sociale pentru toţi.

„Veniturile sunt reduse pentru că evaziunea fiscală este foarte înaltă. Dar şi pentru că taxele sunt mici. În afară de CAS care este la media europeană sau puţin peste, celelalte taxe sunt foarte reduse – 16% pe venit şi profit, de exemplu. Or, cu aceşti bani, trebuie să asiguri sănătatea pentru 20 de milioane de oameni, deşi puţin peste patru milioane de oameni contribuie cu întreg impozitul la sistem. Avem nouă milioane de persoane ocupate, dar doar puţin peste patru milioane sunt salariaţi, plătind, deci, impozite standard. În mediul rural sunt 1-2 milioane de oameni care nu participă la activitatea economică. Din banii celor puţini trebuie să plăteşti pensii pentru cinci milioane de oameni, trebuie să faci şi autostrăzi. Am scăzut taxele, dar vom avea cele mai mici venituri fiscale la buget din istorie. Şi cele mai mici din UE ca procent din PIB, chiar şi sub Bulgaria. Constrângerea este majoră: cum să împarţi banii atât de puţini la atâtea nevoi? Provocarea este imensă“, comentează economistul Ionuţ Dumitru.

Nu există o normă unitară privind impozitele strânse la buget. Unii strâng mai mult din impozitele directe, alţii din impozitele indirecte, comentează economistul Dragoş Cabat cu referire la procentul de 75% plătit statului de un angajat şi angajatorul său pentru un salariu mediu pe economie.

„Nu poţi reduce însă taxele la infinit şi nu poţi majora cu două cifre salariile în fiecare an. Şi, în acelaşi timp, să asiguri un sistem medical «gratuit» pentru toţi, pentru că tratamenul nu este gratuit.“

Economistul Aurelian Dochia pune sub semnul întrebării observaţia că impozitele pe salarii ar fi mari şi se întreabă: oare CAS-ul este impozit? Contribuţiile la sănătate sunt impozite?

„CAS-ul ar trebui privit ca o investiţie de viitor de care oamenii vor beneficia peste un timp. Contribuţiile la pensii sau la sănătate nu ar trebui considerate impozite, ci o formă de a pune bani deoparte. În alte ţări aceste contribuţii sunt plătite separat şi nu sunt considerate impozite. Judecând aşa, sunt mari impozitele noastre faţă de impozitele altora? Este greu să tragi o linie şi să spui dacă este mult sau puţin cât plătim statului din salarii. Când ne uităm la veniturile bugetului vedem că ele sunt extrem de mici, dacă nu cele mai mici din UE. Or, în UE statele cele mai prospere sunt cele care au impozite mari, pentru că veniturile mari la buget oferă o protecţie sporită cetăţenilor.“

„Toate partidele vor un stat puternic. Dar un stat fără resurse nu poate fi un stat puternic“, adaugă Ionuţ Dumitru.

 

Cât plăteşte statului un salariat cu salariul mediu, cât plăteşte angajatorul şi unde merg banii

În septembrie (ultimele date de la INS), salariul mediu brut pe economie a fost de 2.898 de lei, echivalent al unui salariu net („în mână”) de 2.037 de lei, diferenţa fiind „taxe la stat”. Aşadar, pentru salariul său net de 2.037 de lei, angajatul a plătit statului 861 de lei din salariul brut.

La această plată se adaugă 667 lei plătiţi statului de angajator pentru acelaşi job, ceea ce ridică costul total al unui salariu mediu net pe economie de 2.037 de lei la nivelul lunii septembrie la 3.565 de lei. Statul reţine, prin urmare, 75% din costul total al unui salariu mediu pe eco­nomie.

 

Ce plăteşte lunar angajatul din salariul mediu brut de 2.898 de lei

29,7% din salariul brut al unui angajat cu salariul mediu pe economie se duce pe taxe oprite „la sursă” pentru:

- Impozitul pe salariu de 16%: 384 de lei

- CAS de 10,5% din venit: 304 lei

- CASS de 5,5% din venit: 159 de lei

- Contribuţia de şomaj de 0,5% din venit: 14 lei

- Se aplică o deducere personală de 20 de lei şi rezultă un salariu net de 2.037 de lei

 

Ce plăteşte lunar angajatorul peste salariul mediu brut de 2.898 de lei al angajatului

- CAS de 15,8%: 458 de lei/lună

- CASS de 5,2%: 151 de lei/lună

- FNUASS – 0,85%: 25 de lei/lună

- Asigurări de şomaj de 0,5%: 14 lei/lună

- Fondul de risc pentru accidente (calcul pentru contribuţia minimă): 0,4%: 12 lei/lună

- Fondul de creanţe salariale: 0,25%: 7 lei/lună

În total, pentru un salariu mediu brut la nivelul lunii septembrie, de 2.898, un angajator plăteşte statului 667 lei.

Contribuţia angajat plus angajator (861 de lei plus 667 lei) este de 1.528 de lei, ceea ce înseamnă că efortul total pentru plata unui salariu mediu net pe economie de 2.037 de lei la nivelul lunii septembrie este de 3.565 de lei, adică 75% din banii luaţi în mână de angajat.

 

Ce mai plăteşte un salariat:

- Impozit pe casă şi maşină: în funcţie de zonă şi de tipul maşinii

- TVA (taxă indirectă) de 20% pentru produsele generale, de 9% pentru alimente şi 5% pentru cărţi, ziare, reviste.

 

Unde se duc impozitele angajatului cu salariul mediu brut pe economie

- Din impozitul pe venit reţinut pentru salariul mediu brut lunar de 2.898 de lei, în valoare de 384 de lei, 77% din sumă (295 de lei lunar) merg, în cazul judeţelor, la bugetul local astfel: 44% (130 de lei) la bugetul local; 12% la bugetul judeţului (35,4 lei) şi 21% pentru un fond de reechilibrare (62 de lei). Pentru Bucureşti, 131 de lei merg la primăria generală (44,5% din impozitul pe salariu), 66 de lei la primăria sectorului în care este înregistrată firma angajatului (22,5% din impozit), iar 29,5 lei (10%) este fondul de reechilibrare bugetară. Restul de 33% din impozitul salarial merge la bugetul de stat.

- CAS-ul angajatului şi al angajatorului (304 lei plus 458 de lei - în total 762 de lei lunar) merg la fondul de pensii. Un fond care are un deficit de 19 de miliarde de lei, la nivelul lui 2015, când a cheltuit 52 de miliarde de lei.

- Contribuţia de sănătate (159 de lei/lună la angajat şi 176 de lei/lună la angajator) merge la fondul de sănătate şi alimentează bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

- Contribuţia de şomaj – 240 de lei/lună (angajat plus angajator) merge la fondul de şomaj.

- Veniturile din TVA (57 mld. lei la nivelul lui 2015) merg la bugetul central, administraţia locală primind însă o bună parte din bani. Anul trecut bugetele locale au primit 21 mld. lei (37% din total).

- Taxele locale (pe proprietăţi) sunt venituri ale bugetelor locale.

iulian.anghel@zf.ro

AFACERI DE LA ZERO