♦ În cursa pentru Parlament s-au înscris 31 de partide politice şi alianţe şi 19 organizaţii ale minorităţilor, însă doar şapte dintre acestea au atins pragul electoral de 5% care le asigură un loc în Camera Deputaţilor şi la Senat.
Şapte partide politice urmează să intre în Parlamentul României, potrivit rezultatelor de la alegerile parlamentare de duminică. Primele trei poziţii sunt ocupate de PSD (22%), AUR (18%) şi PNL (14%), arată rezultatele alegerilor parlamentare.
În cursa pentru Parlament s-au înscris 31 de partide politice şi alianţe şi 19 organizaţii ale minorităţilor, însă doar şapte au atins pragul electoral de 5% care le asigură un loc în Camera Deputaţilor şi la Senat. Care sunt cele şapte partide şi cine se află în spatele lor?
1. Partidul Social Democrat (PSD) – 22,33%
PSD este partidul care s-a clasat pe primul loc în cursa pentru Parlament, cu peste 2 milioane de voturi exprimate de români şi cu un procent de peste 22%, obţinând cele mai multe voturi atât la Senat, cât şi la Camera Deputaţilor.
Partidul Social Democrat este un partid de centru-stânga care îşi are rădăcinile în lupta istorică a social-democraţilor români de peste 127 de ani. Se consideră formaţiunea politică care s-a luptat în permanenţă pentru protejarea drepturilor sociale, dezvoltarea democraţiei româneşti şi un parcurs euro-atlantic.
PSD a fost fondat de Ion Iliescu, cu denumirea de Partid Social Democrat, în anul 2001. La conducerea partidului s-a aflat, până săptămâna trecută, Marcel Ciolacu, care a demisionat după eşecul din primul tur de la alegerile prezidenţiale. În prezent, eurodeputatul Victor Negrescu este cel care a preluat comunicarea politică a PSD.
Mihai Tudose, europarlamentar PSD: E posibil să asistăm la o fragmentare şi mai accentuată a spectrului politic
„Eu cred că e unul dintre cele mai importante. E posibil să asistăm la o fragmentare şi mai accentuată a spectrului politic pentru parlament şi automat un guvern din mai multe bucăţele, cu tot ceea ce înseamnă acest lucru în funcţionarea unei coaliţii. Cu cât sunt mai multe partide, pe de o parte ai legitimitatea că reprezinţi mai multe zone din societate, pe de altă parte e mai greu de lucrat”.
2. Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) – 18,28%
AUR a obţinut 1,6 milioane de voturi şi un procent de 18% din totalul voturilor exprimate. Partidul Alianţa pentru Unirea Românilor, înfiinţat în 2019, a candidat şi în urmă cu patru ani pentru un loc în Parlament, când a obţinut doar jumătate din voturile de la alegerile parlamentare de anul acesta.
Alianţa pentru Unirea Românilor este un partid politic populist de dreapta şi naţionalist, activ în România şi Republica Moldova. La conducerea AUR se află George Simion, care este şi fondatorul partidului şi care a candidat anul acesta inclusiv pentru poziţia de preşedinte al României, fără însă a trece de primul tur.
AUR mizează pe trei valori pe care le susţine în discursul politic şi anume familia, credinţa creştină şi libertatea, după cum se arată pe site-ul propriu.
George Simion, lider, AUR: Nu ne aliem cu PSD
„Vreau să le spun (n.r. celor care ne urmăresc) că toate minciunile din timpul campaniei au fost nişte invenţii. Vreau să le spun că AUR nu se aliază cu PSD-ul şi AUR nu se aliază cu corupţii. Noi facem alianţă doar cu românii, doar cu suveraniştii, doar cu cei care vor să construiască curat. Nu ne vom alia cu partide corupte, nu ne vom alia cu partide care au distrus România. Am discutat prea mult despre orientare sexuală, despre gay şi transgenderi, în această campanie, şi nu despre problemele reale cu care ţara noastră se confruntă. (...) Pentru niciunul dintre cei care suntem aici nu funcţia, nu interesele personale au primat sau au contat în această luptă”.
3. Partidul Naţional Liberal - 14,30%
La alegerile parlamentare din acest an, PNL s-a clasat pe locul al treilea în preferinţele românilor pentru un loc în Parlament. PNL a obţinut 1,3 milioane de voturi şi un procent de 14% din totalul voturilor exprimate. Însă acest rezultat este mai slab decât cel obţinut în 2020 de PNL la alegerile parlamentare.
Partidul Naţional Liberal este un partid politic istoric parlamentar din România, înfiinţat pentru prima dată sub aceeaşi denumire în 1875 în Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti şi reînfiinţat ulterior după Revoluţia Română din 1989, în ianuarie 1990 de Radu Câmpeanu şi alţi foşti membrii supravieţuitori ai Partidului Naţional Liberal interbelic şi postbelic.
În prezent, este unul dintre principalele partide politice din România şi totodată cea mai veche formaţiune politică din ţară precum şi unul dintre cele mai vechi partide politice din Europa şi din familia partidelor liberale europene.
La conducerea PNL se află astăzi politicianul Ilie Bolojan, preşedintele al Consiliului Judeţean Bihor, care ocupă în prezent funcţia de preşedinte interimar după ce Nicolae Ciucă a demisionat în urma rezultatelor de la alegerile prezidenţiale, unde nu a obţinut decât 8% din totalul voturilor exprimate, clasându-se pe locul al cincilea în cursa pentru Cotroceni, după George Simion.
Ilie Bolojan, preşedinte interimar, PNL: Va fi un parlament pulverizat cu mai multe partide
Vom susţine, de asemenea, valorile noastre, libertăţile, antreprenoriatul, familia, comunităţile şi ţara noastră. În ceea ce priveşte rezultatul votului, aşa cum vedeţi, va fi un parlament pulverizat cu mai multe partide şi cred că inevitabil se va pune problema formării unei coaliţii de guvernare. Partidul Naţional Liberal este dispus să participe la o astfel de coaliţie în aşa fel încât să fim un factor de modernizare pentru ţara noastră, iar baza de discuţie va fi programul de reforme pe care ni l-am asumat. Şi sper şi sunt convins că în zilele următoare partidele politice responsabile trebuie să se întâlnească şi să vadă care este formula de guvernare care poate duce România înainte.
Rareş Bogdan, europarlamentar PNL: Poziţia mea este să ne vedem de treabă, să intrăm în opoziţie
„PNL ar trebui să se gândească de două ori. Intrarea la guvernare într-o formulă cu PSD nu ne ajută. Să lăsăm PSD să guverneze cu AUR sau cu cine or dori ei. Noi să ne facem puţin mea culpa, să ne punem cenuşă în cap şi în următorul an să stăm în opoziţie. Unii dintre colegii mei să renunţe la secretare, la şoferi, la maşinile cu girofar, la consiliile de administraţie, la diverse poziţii în diverse companii de stat sau la diverse instituţii şi să se reîntoarcă în mjlocul oamenilor, pe stradă, cu metroul. Sau, dacă vor să-şi angajeze, s-o facă pe banii lor. Poziţia mea este să ne vedem de treabă, să intrăm în opoziţie pentru a ne curăţa puţin şi a ne reorganiza partidul”, a spus Rareş Bogdan, conform Hotnews.
4. Uniunea Salvaţi România (USR) – 12,25%
USR a obţinut 1,1 milioane de voturi la alegerile parlamentare de duminică, adică 12% din totalul voturilor exprimate de români, însă acest rezultat este unul mai slab cu câteva procente decât cel de la alegerile parlamentare din 2020.
Uniunea Salvaţi România este un partid politic parlamentar liberal din România, fondat în 2015 de Nicuşor Dan, actualul primar al Bucureştiului. La conducerea USR se află Elena Lasconi, cea care ar putea ocupa funcţia de preşedinte al României, dacă l-ar învinge pe candidatul independent Călin Georgescu în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 8 decembrie.
Elena Lasconi, în vârstă de 52 de ani, candidatul USR în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. A lucrat 25 de ani la PRO TV ca reporter, realizator şi moderator TV, producător, corespondent de război, prezentator, trainer şi sales manager. A intrat în USR în anul 2018. A fost aleasă primar al municipiului Câmpulung Muscel pentru două mandate: unul în 2020, iar al doilea în 2024.
Dominic Fritz, prim-vicepreşedintele USR: Vom purta discuţii cu PNL şi PSD astfel încât să ne asigurăm că vom avea un preşedinte proeuropean
„Vor urma discuţii oficiale şi cu PNL, şi cu PSD, iar scopul acestor discuţii este să ne asigurăm să avem un preşedinte pro-european. (...) Încă s-ar putea să aibă duminică sau luni să ne trezim cu un preşedinte care are alte gânduri cu viitorul României şi asta cred că trebuie să fie îngrijorarea tuturor partidelor acum. Apoi, după ce avem siguranţă că avem un preşedinte care ne poate ţine pe această cale, după aia putem să şi vedem cine şi în ce formă îşi asumă răspunderea pentru guvernare. (....) Imediat după decizia CCR vom porni. Întrebarea cine cumva sună pe cine, cine trimite un mesaj dacă se face prin secretariat nu este relevantă, ci relevant este că există toată deschiderea Elenei Lasconi şi Elena Lasconi este foarte conştientă de responsabilitatea pe care o are de a construi acum o mare coaliţie în jurul candidaturii sale, o coaliţie în care nu mai contează orgolile de partid, ci în care contează doar dorinţa de a salva România şi de a nu cădea în mâinile ruşilor”.
Claudiu Năsui, deputat, USR: POT ar putea primi două mandate de senator doar în judeţele unde nu a depus liste
„Fiţi atenţi aici ce încurcătură. Pe baza rezultatelor parţiale (99% din secţiile de vot) POT ar trebui să primească 7 mandate de senator la redistribuire. Pot primi 5 mandate, restul de două mandate ar trebui să le primească unde mai e loc. Adică unde nu au fost alocate deja toate mandatele de senator la celelalte partide. Dar ce să vezi că POT nu a depus deloc listă la Giurgiu şi Ialomiţa. Alte partide nu pot primi mandatele pentru că au deja alocările pline. Legea nu prevede nimic în acest caz total improbabil. De azi dimineaţă ne uităm pe deciziile de interpretare ale BEC. Niciodată nu a fost un astfel de caz. Nimeni nu ştie cum se soluţionează o astfel de speţă. Menţionez că astea ar fi rezultatele după 99% din secţiile de vot. S-ar putea să mai fie schimbări până la 100%, dar e din ce în ce mai puţin probabil”.
5. S.O.S. România – 7,74%
Partidul S.O.S. România este unul din cele două partide nou intrate în Parlament, după ce a obţinut peste 7% dintre voturile românilor la alegerile parlamentare de duminică, adică peste 700.000 de voturi.
S.O.S. România a fost fondat în 2021 de Marcel Viziteu, Adeluţa şi Gabriel Gib, acesta din urmă fiind fost membru al Partidului Socialist Român. Partidul S.O.S. România a devenit cunoscut pe scena politică din România în mai 2022, după ce europarlamentara Diana Iovanovici-Şoşoacă, aleasă pe listele Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), s-a alăturat partidului şi a devenit liderul acestuia. Diana Iovanovici-Şoşoacă şi-a depus candidatura şi la alegerile prezidenţiale din acest an, însă a fost respinsă într-o decizie bizară a Curţii Constituţionale din cauza discursului – au spus judecătorii CCR - anti-UE şi anti-NATO.
De la înfiinţare, S.O.S. România a căutat să atragă electoratul nemulţumit de partidele tradiţionale, adresându-se în special celor care consideră că interesele României nu sunt suficient reprezentate pe scena internaţională. Campaniile formaţiunii sunt marcate de discursuri puternic polarizate, iar liderii săi pun accent pe problematica naţională şi pe criticile la adresa politicilor pe care le percep ca fiind contrare intereselor cetăţenilor.
6. Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) – 6,39%
Uniunea Democrată Maghiară din România a obţinut la alegerile parlamentare de pe 1 decembrie peste 6% din totalul voturilor exprimate de români. Cele peste 590.000 de voturi i-au asigurat astfel un loc în Parlamentul României, alături de celelalte şase partide care au trecut de pragul electoral de 5% în urma voturilor.
Uniunea Democrată Maghiară din România este o organizaţie politică din România, fondată pentru a reprezenta interesele comunităţii maghiare. În prezent, UDMR este condusă de Hunor Kelemen, un politician român de etnie maghiară din România, care a candidat anul acesta şi pentru funcţia de preşedinte al ţării, fără însă a se apropia de intrarea în turul al doilea, căci a obţinut doar puţin peste 400.000 de voturi din partea românilor/maghiarilor (4,5%). Kelemen a mai candidat la alegerile prezidenţiale şi în alţi ani, în 2009, 2014 şi 2019, cu rezultate similare.
Pe scena politică, Hunor Kelemen este prezent de mai bine de 20 de ani. A fost secretar de stat la Ministerul Culturii, ministru al culturii şi vicepremier.
Kelemen Hunor, preşedinte UDMR: Avem un cuvânt de spus în direcţia în care va merge România
„Astăzi este momentul când trebuie să le mulţumim celor care ne-au susţinut cu voturile exprimate pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, acelor oameni care, în condiţii cele mai grele, au fost alături de noi. Mulţumim maghiarilor şi românilor care au pus ştampila pe UDMR, care au înţeles că vocea raţiunii contează în această perioadă crucială.
Sunt mândru de acest rezultat şi nu vreau să comentez exit pollurile, deoarece am mai văzut astfel de previziuni. Aşteptăm numărarea oficială a voturilor pentru a obţine datele finale. Comunităţile noastre au arătat că suntem o forţă unită şi că avem un cuvânt de spus în direcţia în care va merge România.
7. Partidul Oamenilor Tineri (POT) – 6,38%
Partidul Oamenilor Tineri (POT) este unul din cele două partide care au surprins la alegerile parlamentare de anul acesta. Este unul din cele două partide noi care şi-au făcut loc în Parlament. POT a obţinut aproape 600.000 de voturi din partea românilor, adică peste 6% din totalul voturilor exprimate.
Partidul Oamenilor Tineri a fost înfiinţat în anul 2023 de către Anamaria Gavrilă, fost deputat AUR, şi este de orientare suveranistă. Anamaria Gavrilă are 41 de ani, este deputat şi a candidat pentru funcţia de primar în Deva în 2020 şi 2024. Ea s-a născut în Deva, judeţul Hunedoara şi a absolvit Facultatea de Vest din Timişoara. A locuit şapte ani în Germania şi opt ani în Marea Britanie.
POT îl susţine pe Călin Georgescu – cel care a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale. Partidul este activ pe platformele sociale precum TikTok pentru a atrage atenţia generaţiei tinere. Deşi abia înfiinţat, POT a participat la alegerile locale din 2024 şi a obţinut 18 mandate de primar şi 11 de consilieri locali. Partidul se prezintă ca o alternativă la formaţiunile tradiţionale şi mizează pe discursuri antiglobaliste şi pe promovarea identităţii naţionale.
