♦ Este o situaţie complicată, pentru că partidele tradiţionale sunt obligate să câştige alegerile pentru a reuşi să formeze majoritate parlamentară ♦ Alegerile parlamentare sunt cu atât mai importante cu cât parlamentul şi guvernul, ambele alese duminică practic, gestionează bugetul României de 130 miliarde de euro şi creează legislaţia.
Românii au mers ieri la vot într-un număr mult mai mare decât la alegerile parlamentare din 2020, până la ora închiderii ediţiei, 16 30, fiind prezenţi la urne 40% dintre alegători, adică 7,2 milioane de români. Aceasta înseamnă un număr mai mare decât totalul alegătorilor prezenţi până la sfârşitul zilei de votare în 2020.
Mesajele liderilor politici ai partidelor tradiţionale au fost de îndemn la vot pentru menţinerea aderării României la NATO şi la Uniunea Europeană, în timp ce candidatul surpriză care a obţinut primul loc în prima rundă a alegerilor prezidenţiale a spus că a votat pentru pace..
Cert este că partidele care vor trece de pragul de 5% vor fi nevoite să negocieze şi să facă o majoritate, care să susţină un guvern. În acest moment, majoritatea este formată din PSD şi PNL, care au, împreună, peste 50%. Nu este clar care va fi situaţia de după aceste alegeri, dacă vor mai avea majoritate şi cu ce alte partide ar putea negocia susţinerea pentru votul de încredere pentru executiv.
Din experienţa trecutului, UDMR, care reprezintă interesele minorităţii maghiare din România, nu a refuzat intrarea la guvernare când a fost nevoie de cele cinci procente ale partidului. În acest moment însă, la ora transmiterii ştirii, nu este clar dacă formaţiunea maghiară trece pragul electoral. Practic, în acest moment toate variantele pentru un guvern sunt pe masă, în afara unui scenariu în care un singur partid ar lua peste 50% din voturi şi ar putea să îşi susţină guvernul.
465 de parlamentari s-au votat, care vor fi în componenţa Camerei Deputaţilor şi Senatului. Situaţia este cu atât mai complicată cu cât turul 1 al alegerilor prezidenţiale este sub semnul întrebării şi se numără din nou cele peste 9 mil. de voturi. Or, rezultatul acestor alegeri era important în decizia alegătorilor, pentru că aveau, practic, cel mai veridic sondaj de opinie despre şansele partidului.
„Duminica trecută, 9,5 milioane de români au votat în ţară şi în diaspora, şi vă mulţumesc pentru asta, şi doar 9 numiţi politic (Curtea Constituţională – n. red.) au decis că voinţa voastră nu contează, au decis să schimbe regulile jocului doar pentru că pot“.
„Sunt aici în faţa dumneavoastră şi am un mesaj foarte simplu: nu îi voi lăsa să îşi bată joc de democraţie şi de voinţa voastră. Nu voi ceda! Românii ştiu cine este adevăratul mincinos, ştiu pentru că sunt inteligenţi”, a spus vineri Elena Lasconi despre decizia CCR de renumărare a voturilor, o decizie fără precedent, de altfel.
Decizia o vizează direct, pentru că, până ieri, Lasconi era în turul doi cu candidatul venit de nicăieri Călin Georgescu. Georgescu a răspuns sec despre decizia CCR: „Este o decizie a unei instituţii, nu o comentez”. De altfel, nu are emoţii la renumărare, pentru că, cu cele 2 milioane de voturi, stă la distanţă confortabilă de ceilalţi doi candidaţi.
Problema este pentru Lasconi, care i-a luat faţa lui Marcel Ciolacu cu numai 3.000 de voturi. Or, Marcel Ciolacu a recunoscut înfrângerea chiar duminică seară şi şi-a dat demisia de la şefia PSD.
Mai mult, conform propriilor spuse, a spus că şi dacă, în urma renumărării voturilor, ar ieşi pe locul 2, se retrage oricum din cursa prezidenţială.
Nu este clar, aşadar, ce se întâmplă cu alegerile prezidenţiale şi care vor fi candidaţii care vor intra în finală.
Dacă nu se reface votul însă, Călin Georgescu, cu cele 2 milioane de voturi, este în mod cert în turul doi. Dar mai rămâne întrebarea: ce înseamnă decizia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) cum că reţeaua TikTok l-a favorizat pe Georgescu în mod ilegal şi care vor fi măsurile în acest sens.
Iohannis: Am votat pentru o Românie europeană
Lasconi: Am votat cu încrederea că nu ne vom lăsa îngenuncheaţi, că vom gândi liber
Ciolacu: Am votat ca România să fie în continuare în Schengen, UE şi NATO
Georgescu: Am votat pentru pace, nu pentru război
