Premierul Ludovic Orban şi-a anunţat demisia în urma eşecului PNL în alegeri iar acum se aşteaptă decizia preşedintelui, care are în faţă o sfidare enormă: să găsească o coaliţie care să aibă majoritate în Parlament.
Rezultatele parţiale furnizate de Biroul Electoral Central (BEC), după numărarea a aproape 85% din voturi, arată că PSD a câştigat alegerile legislative din 2020 cu aproximativ 30% din voturile valabil exprimate. liberalii au luat circa 25%, USR-Plus în jurul a 15%, iar AUR (Alianţa pentru Unirea Românilor), intră în Parlament cu un scor de peste 8%. Potrivit rezultatelor parţiale, UDMR mai prinde Parlamentul, iar PMP este puţin sub pragul electoral de 5%. Alegerile au avut o prezenţă la urne de 32%, record negativ.
Urmează, după stabilirea rezultatelor finale şi redistribuirea voturilor care nu au trecut pragul electoral, ca preşedintele României să desemneze un candidat pentru postul de prim-ministru, acesta din urmă fiind obligat să caute o majoritate parlamentară pentru susţinerea guvernului, atât la votul de investire, cât şi pentru susţinerea proiectelor ulterioare. Premierul propus merge în noul Parlament cu propunerea de guvern care trebuie să fie votată de majoritatea parlamentară.
Persoana premierului este foarte importantă, pentru că acesta va negocia ulterior în Parlament propriile proiecte. Constituţia României spune că preşedintele României este obligat să desemneze un prim-ministru din partidul care a luat peste jumătate din votul cetăţenilor. În condiţiile în care niciunul dintre partide nu a luat mai mult de 50%, preşedintele poate desemna pe cine crede de cuviinţă că ar putea să formeze o majoritate.
În contextul în care PSD, chiar şi cu câştigarea alegerilor, pe datele actuale, nu poate forma o majoritate parlamentară, prima propunere de premier este aşteptată din partea PNL.
Preşedintele, în cadrul unei declaraţii de presă, şi-a asumat parţial eşecul alegerilor: „Sunt foarte mulţi nemulţumiţi de partid, de PNL şi de mine.“ Însă, a adăugat el, rezultatele alegerilor arată că nu există un câştigător clar al acestor alegeri.
El a făcut o comparaţie cu alegerile din 2016, când PNL a câştigat 20% din voturi, în vreme ce alegerile de duminică arată un avans de până la 25% din voturile exprimate. De asemenea, a arătat el, USR, a crescut în opţiunile de vot, în vreme ce PSD a scăzut de la 45% la 29%.
„Dacă ne uităm pe rezultatele care momentan se numesc provizorii, vedem că PNL în 2016 obţinuse 20%, acum 25%, deci o creştere clară. USR - între timp împreună cu PLUS - a obţinut în 2016 5%, între timp au crescut la 15%. PSD care obţinuse în 2016 45 % a scăzut dramatic la 29%. Este deci clar, dacă adunăm aceste rezultate, că partidele de centru dreapta au obţinut peste 50% dintre voturile valabil exprimate şi pot să va spun că acesta a fost obiectivul meu“, a declarat Iohannis.
Şeful statului mai spune că partidele de dreapta au, împreună, peste 50% din voturi. Preşedintele a anunţat că în zilele următoare vor începe consultări cu partidele pentru desemnarea viitorului guvern care se va cristaliza, susţine el, rapid: „Noul guvern va gestiona măsurile necesare în pandemie, va prezenta urgent măsuri de reformă, va gestiona campania de vaccinare şi un buget pentru 2021.“
În acest fel, PSD poate rămâne în afara deciziei politice, a arătat şeful statului.
Este limpede, din datele actuale, că preşedintele nu va da conducerea guvernului unui om din USR-Plus, o condiţie care, de altfel, pare neverosimilă, având în vedere că USR-Plus are jumătate din voturile PNL. Pe de altă parte, fără participarea USR-Plus, PNL nu poate spera la o majoritate în Parlament.
În acest caz se va pune problema în PNL cine va vi cel care va întruni şi votul liberalilor şi acceptarea din partea USR-Plus, împreună cu UDMR şi, eventual, PMP, dacă va reuşi până la urmă să atingă pragul electoral.
În PNL, omul cu cea mai mare încredere este, în acest moment, Ilie Bolojan, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor. El se bucură sprijin în partid şi este probabil să fie acceptat şi de potenţialii parteneri de guvernare. Problema PNL, însă, este că, în cazul în care guvernează, cutuma partidului prevede ca preşedintele partidului să fie şi şeful guvernului şi atunci situaţia este destul de complicată. În scenariul în care Ilie Bolojan ar fi propunerea de premier, teoretic ar trebui ca Ludovic Orban să îşi dea demisia şi în cadrul PNL să aibă loc alegeri.
Situaţia este extrem de complicată, atât pentru PNL, cât şi pentru preşedinte, care a girat cu întreaga putere de convingere Partidul Naţional Liberal. În ultimele luni, întreaga strategie a preşedintelui Iohannis a fost să susţină PNL, deşi Constituţia spune că trebuie să fie echidistant. Iohannis nu a fost deloc echidistant, dimpotrivă: a aruncat întreaga vină pentru toate relele din ţară pe umerii PSD, ceea ce s-a dovedit acum, cu rezultatele votului pe masă, o strategie greşită.
Scorul mic, sub aşteptări, obţinut de PNL, dă o voce mai puternică USR-Plus în negocieri. Co-preşedintele alianţei şi propunerea de premier, Dacian Cioloş, a lăsat luni să se înţeleagă că ă nu îl vrea pe Ludovic Orban premier într-o posibilă coaliţie de guvernare care să includă PNL, USR-Plus şi UDMR. „Alegătorii au dat un răspuns în privinţa lui Ludovic Orban. Să vă uitaţi la rezultate“, a declarat Cioloş la Digi24.
Mai multe detalii pe zfcorporate.ro
De asemenea, USR-Plus a venit luni cu un document care include propunerile pentru a intra în alianţă. Printre condiţiile USR-Plus se află iniţiative precum eliminarea pensiilor speciale, reducerea numărului de parlamentari sau restricţionarea accesului la funcţii publice pentru persoane condamnate penal.
Rezultatele parţiale ale alegerilor de duminică arată că PSD a luat aproximativ 30% din voturile valabil exprimate. Chiar dacă este greu să se formeze o majoritate parlamentară în jurul PSD, social-democraţii vor veni cu o propunere de prim-ministru. Chiar dacă, în mod tradiţional, propunerea de premier este şi şeful partidului, Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a nominalizat alte persoane ca variante de premier: Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, ambii foşti premieri, dar şi Vasile Dâncu, vicepremier în cabinetul Cioloş din 2015-2016.
Un alt nume vehiculat de social-democraţi este cel al lui Alexandru Rafila, proaspăt intrat în PSD.
O altă surpriză a acestor alegeri a fost AUR, partid care a obţinut peste 8% din voturi. George Simion, preşedintele formaţiunii de extremă-dreapta, a spus, la Aleph News, că nu va participa le negocieri cu niciun partid politic: „Relaţia noastră faţă de PSD şi faţă de celelalte formaţiuni politice va fi de opoziţie.“
Datele, până la închiderea ediţiei, arată că PMP se zbate pentru trecerea pragului de 5%, în vreme ce Pro România, partidul lui Victor Ponta care a absorbit ALDE, partidul lui Călin Popescu Tăriceanu, a pierdut lupta pentru intrarea în Parlament.
Ce condiţii, printre altele, pune USR-Plus pentru intrarea la guvernare
► Fără persoane condamnate penal în funcţii publice.
►Eliminarea pensiilor speciale.
►Desfiinţarea Secţiei speciale pentru investigarea magistraţilor.
►300 de parlamentari, primari în două tururi şi reforma electorală.
►Adoptarea în Camera Deputaţilor a proiectului USR PLUS privind accesul la informaţiile publice. Pe termen mediu (primul an): publicarea tuturor contractelor de achiziţii publice, platformă de transparenţă bugetară totală cu toate cheltuielile defalcate.
