• Leu / EUR4.7759
  • Leu / GBP5.5810
  • Leu / USD4.3145
Eveniment

Alegeri prezidenţiale 2019, mulţi chemaţi, puţini aleşi: Singura întrebare este cine îl va înfrunta în finala din 24 noiembrie pe Iohannis, care pare scăpat în câştigător

Alegeri prezidenţiale 2019, mulţi chemaţi, puţini aleşi: Singura întrebare este cine îl va înfrunta în finala din 24 noiembrie pe Iohannis, care pare scăpat în câştigător

Autor: Iulian Anghel

8 nov 2019 9160

Miza de duminică şi din 24 noiembrie este însemnată pentru că soluţia pe care alegătorii o vor găsi va fi şi un răspuns la întrebarea: cum va arăta România peste cinci ani, cât ţine mandatul prezidenţial.

Am fost obişnuiţi să ni se spună că prerogativele unui preşedinte sunt reduse. Prin urmare, un candidat ar trebui să se limiteze la a vorbi, în mod general, despre democraţie, despre stat de drept şi, eventual, despre politica externă, unde are atribuţii directe.

Dacă ne uităm în urmă, vedem că nu este aşa. Ion Iliescu a avut o influenţă puternică asupra PSD, chiar şi atunci când a fost la Cotroceni şi chiar dacă a părut că Năstase face ce vrea în partid. Nu tre­buie să uităm că Năstase a dorit să adopte co­ta unică de impozitare, dar s-a opus Iliescu, iar partidul l-a urmat pe acesta din urmă.

Traian Băsescu este preşedintele care a blocat retragerea trupelor româneşti din Irak, în primul mandat. În cel de-al doilea, a fost o perioadă când a condus pur şi simplu partidul care l-a susţinut. El a fost cel care, prin negocieri de culise, a impus PD la guver­nare, el a anunţat tăierile de pensii şi salarii (doar salariile au fost în final tăiate), el a fost vârful de lance a discuţiilor cu FMI şi Comisia Europeană. El a săpat temeinic la temelia lui Victor Ponta, după ce acesta a preluat puterea în primăvara lui 2012 şi, astfel, Ponta a ajuns în scurtă vreme la periferia politicii.

Chiar şi preşedintele în funcţie Klaus Iohannis, care urmăreşte un al doilea mandat, a avut, cu toate criticile ce i s-au adus, o influenţă semnificativă asupra societăţii. Tehnica de a întârzia numirile de miniştri sau ale altor oficiali, din justiţie în special, a avut ca deznodământ şubrezirea PSD şi îndepărtarea lui de la guvernare. Acum 13 candidaţi încearcă să-i ia scaunul lui Iohannis. Dar realitatea este că majoritatea sunt de umplutură. Viorica Dăn­cilă (PSD), alături de Dan Barna (USR/PLUS) au şanse să intre în turul al doi­lea. Dăncilă are o şansă dacă PSD, un partid încă mare, se mobilizează la vot. Iar Dan Barna are susţinerea diasporei şi va depinde de aceasta dacă-şi va impune candidatul în actul final.

Un sondaj de săptămâna trecută îl dădea însă în turul al doilea pe Mircea Diaconu, susţinut de ALDE şi PRO România. În ceea ce-l priveşte pe Theodor Paleologu, susţinut de PMP, el ar putea câştiga peste cinci puncte, iar voturile lui vor cântări în turul al doilea.

Campania a fost nespus de anostă, tocmai pentru Iohannis pleacă cu prima şansă şi atunci nu el a avut vreun interes să intre în polemici cu careva. Candidaţii şi-au încropit câte un program electoral, inclusiv în zona economică: vor autostrăzi, vor adoptarea euro, vor mai puţine taxe. Chiar dacă nu ei pun în practică aceste proiecte, strădania lor arată măcar că ştiu câte ceva despre economie sau, dacă nu ştiau, candidatura a fost un prilej să înveţe câte ceva.

Aşadar, duminică este primul tur al celui de-al cincilea rând de alegeri prezidenţiale (în două tururi), din istoria postcomunistă a ţării: Ion Iliescu a avut două mandate (trei după unii), Băsescu, două mandate, Emil Constan­ti­nescu un mandat, iar Klaus Iohannis un mandat. Vom ştim curând dacă el îşi reîn­noieş­te mandatul sau altcineva îi va luat locul la Co­troceni – un demers dificil, aşa cum se văd lu­crurile cu două zile înainte de primul tur al alegerilor.

Cum se desfăşoară alegerile

  • Duminică 10 noiembrie va avea loc votul în ţară la alegerile prezidenţiale, urnele fiind deschise între orele 07.00 şi 21.00. Al doilea tur de scrutin a fost programat să aibă loc pe 24 noiembrie, tot în intervalul orar 07.00 - 21.00.

  • Cetăţenii români care în ziua alegerilor se află în străinătate pot vota la prezidenţiale indiferent dacă sunt domiciliaţi, rezidenţi sau turişti în statul respectiv.

  • Votul în diaspora ţine trei zile. Astăzi, vineri 8 noiembrie se va desfăşura (la fel, vineri 22 noiembrie), între orele 12 şi 21; sâmbătă, 9 / 23 noiembrie, între orele 7.00 - 21.00 şi duminică, 10 / 24 noiembrie, între orele 7.00 şi 21.00 pentru primul, respectiv al doilea tur de scrutin.

  • Alegătorii care nu se află în localitatea de domiciliu şi cei care au fost omişi din lista permanentă a secţiei de votare pot merge la orice secţie din ţară, prezenţa lor la vot fiind înregistrată pe o listă suplimentară.

  • De asemenea, cetăţenii români din străinătate pot vota la altă secţie de votare decât cea unde au fost arondaţi.

  • Pentru alegătorii din ţară care nu se pot deplasa din motive de boală sau invaliditate, preşedintele secţiei de votare poate aproba, la cerere depusă cel mai târziu în preziua votării, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării.

Principalele valute BNR - ieri, 13:59
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7759
Diferență: 0,4395
Ieri: 4.7759
Azi: 4.3145
Diferență: 0,9972
Ieri: 4.3145
Azi: 5.5810
Diferență: 0,9624
Ieri: 5.5810
Azi: 4.3522
Diferență: 1,2092
Ieri: 4.3522