Klaus Iohannis (PNL) şi Viorica Dăncilă (PSD) se vor confrunta în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Niciodată în istoria democrată a României fractura stânga/dreapta nu a fost mai vizibilă. Întrebarea care rămâne: unde este „centrul”, cel care susţine echilibrul?
Lumea se amuză: datele oferite de Mediafax sunt hazoase: la categoria „Cum au votat bărbaţii“, Klaus Iohannis a obţinut 39,9% din voturi, Viorica Dăncilă - 21%, iar Dan Barna 17,4%. La categoria cum au votat femeile: femeile au votat în proporţie de 38% Klaus Iohannis, în timp ce Viorica Dăncilă 23,3%, iar Dan Barna 16,4%.
La categoria tineri, se amuză Mediafax, ca la şotron: cei mai mulţi tineri cu vârsta cuprinsă între 18 şi 30 de ani l-au votat pe actualul şef al statului, respectiv 39,5%. Iohannis este urmat la această categorie de Dan Barna - 31,9% şi de Viorica Dăncilă - 8,2% - spune Mediafax.
Iar lista e lungă. Dar un lucru nu spune analiza Mediafax. De ce a pierdut Dan Barna când avea succesul în urmă?
La grupa de vârstă 31-60 de ani clasamentul este următorul: Klaus Iohannis - 41,7%, Dan Barna - 18,8% şi Viorica Dăncilă - 16,4%.
Candidatul PSD la prezidenţiale, Viorica Dăncilă, a câştigat cele mai multe voturi la grupa de vârstă 61 de ani şi peste, 40,7% din voturi, în timp ce Klaus Iohannis a obţinut 33,8%, iar Mircea Diaconu - 9,5%.
Preşedintele Klaus Iohannis a câştigat, pe total, cele mai multe voturi şi în funcţie de studiile alegătorilor. Totodată, candidatul PNL a condus şi în topul preferinţelor urban/rural. În urban a obţinut 37,6%, faţă de 21,6% Dan Barna şi 17,6% Viorica Dăncilă, în timp ce în mediul rural a câştigat 40,7%, faţă de 27,7% Viorica Dăncilă şi 11% Dan Barna.
Candidatul USR-PLUS a câştigat cele mai multe voturi în Bucureşti, 31,4%, faţă de 31,1% Klaus Iohannis şi 16% Viorica Dăncilă.
Potrivit datelor provizorii, după numărarea a 100% dintre voturi din secţiile din ţară, Klaus Iohannis are 36,65% din voturi, Viorica Dăncilă - 23,79%, iar Dan Barna -13,99%, arată Mediafax.
Cum de au fost de trei ori mai puţini votanţi între orele 20.00 şi 21.00 la prezidenţiale decât la europarlamentare?
♦ Datele Biroului Electoral Central arată că între orele 20.00 şi 21.00 din ziua alegerilor, adică în ultima oră de vot, a fost pe 10 noiembrie o prezenţă de doar 150.000 de votanţi, faţă de 478.000 de votanţi la europarlamentarele din mai 2019.
♦ De asemenea, în ora anterioară numărul de votanţi a fost de 322.000 la prezidenţiale, faţă de 644.000 la europarlamentare. Ca urmare, deşi prezenţa la ora 19,00 era mai bună la prezidenţiale, fiind la 45,17%, faţă de 42,87% la europarlamentare, iată că la ora 21.00 aceasta coboară la doar 47,66%, faţă de 49,02% la europarlamentare.
♦ Prezenţa este cea mai proastă din istorie la prezidenţiale, în 2014 fiind de 53%, iar în rândurile anterioare de 60-70%.
♦ Nu este clar ce s-a întâmplat duminică în intervalul 19.00 - 21.00, încât pur şi simplu aproape că s-a oprit votul. Este posibil ca lipsa unui moment dramatic ca cel de la europarlamentare, când românii din diaspora au protestat că nu pot vota, să fie explicaţia. ZF
