UPDATE:
Liderul de centru-dreapta al Germaniei, Friedrich Merz, a câştigat alegerile federale de duminică, deschizându-şi calea pentru a deveni cancelar într-o perioadă de convulsii economice şi politice pentru cea mai mare democraţie din Europa.
CDU/CSU al lui Merz a obţinut aproximativ 29% din voturi, conform sondajelor la ieşirea de la urne, unele proiecţii preliminare sugerând că partide mai mici ar putea intra în parlament şi ar complica eforturile de a forma o coaliţie cu un singur partener.
Partidul german de extremă dreapta Alternativa pentru Germania s-a clasat pe locul al doilea, cu cea mai mare cotă de voturi din istoria sa, aproximativ 20%. Dar se aşteaptă ca forma coaliţiei de guvernare a Germaniei să depindă de faptul dacă partidele mai mici, inclusiv democraţii liberi pro-business, trec pragul de voturi necesar pentru a intra în Bundestag.
„Cunosc amploarea provocării care ne aşteaptă”, a declarat Merz duminică, după ce televiziunile de stat ARD şi ZDF au publicat exit-poll-urile. „Abordez acest lucru cu cel mai mare respect. Şi ştiu că nu va fi uşor”.
„Am avut o campanie grea, dar acum vom vorbi unii cu alţii”, a spus Merz, adăugând că doreşte să formeze rapid un guvern, fără a preciza la ce partide se va adresa.
Partidele germane de centru-dreapta CDU şi CSU au câştigat alegerile federale cu aproximativ 28,5 - 29% din voturi, potrivit sondajelor la ieşirea de la urne, deschizând calea pentru ca liderul CDU, Friedrich Merz, să devină cancelar într-o perioadă de convulsii economice şi politice în cea mai mare democraţie europeană.
Alternativa pentru Germania - AfD, formaţiune de extremă dreapta co-liderată de Alice Weidel, a înregistrat duminică cel mai bun rezultat, cu 19,5 - 20% din voturi, potrivit proiecţiilor preliminare ale posturilor de stat ARD şi ZDF. Acesta este dublu faţă de ceea ce partidul anti-imigraţie a obţinut în 2021.
Între timp, Partidul Social Democrat al cancelarului Olaf Scholz a obţinut doar 16 - 16,5 % din voturi.
Germanii votează astăzi într-o alegere care este pe cale să ofere partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) cel mai bun rezultat de până acum şi să determine viitorul celei mai mari democraţii din Europa într-un moment de provocări geopolitice şi economice acute.
Sondajele au sugerat că partidul pro-Rusia şi anti-imigraţie, condus în co-lideriat de Alice Weidel, ar putea câştiga sprijinul a aproximativ unul din cinci alegători germani, dublu faţă de rezultatul obţinut la alegerile federale din 2021. În timpul campaniei, AfD a primit sprijinul administraţiei Trump şi al lui Elon Musk, cel mai bogat om din lume şi proprietarul platformei X.
Câştigurile electorale ale partidului ar marca o virare spre dreapta în cea mai mare economie a zonei euro, care s-a confruntat în ultimii doi ani cu preţuri ridicate la energie şi cu concurenţa importurilor ieftine din China.
Primele proiecţii privind distribuţia mandatelor în Bundestag vor fi publicate la ora 18:00, ora locală, când se închid secţiile de votare.
Campania xenofobă a AfD a rezonat cu alegătorii după trei atacuri mortale comise de migranţi. Vineri, poliţia a anunţat că a arestat un refugiat sirian suspectat de un atac cu cuţitul la Memorialul Holocaustului din Berlin.
Toate celelalte partide germane au exclus posibilitatea de a colabora cu AfD într-o coaliţie – un aşa-numit „zid de protecţie” criticat de vicepreşedintele SUA, JD Vance, la Conferinţa de Securitate de la München săptămâna trecută.
Totuşi, un grup mare de extremă dreapta în Bundestag este probabil să complice eforturile lui Friedrich Merz, liderul Uniunii Creştin-Democrate (CDU), de a forma o coaliţie. Merz este favorit pentru a-l succeda pe Olaf Scholz în funcţia de cancelar.
Se preconizează că partidul conservator al lui Merz va câştiga alegerile cu aproximativ 30% din voturi, în timp ce Scholz este pe cale să conducă Partidul Social-Democrat (SPD) de centru-stânga spre cea mai gravă înfrângere din 1887, obţinând doar 15% din voturi.
Formarea unei coaliţii ar putea deveni şi mai dificilă dacă partide mai mici, precum liberalii din FDP, extrema stângă Die Linke şi noul partid „conservator de stânga” înfiinţat de radicala Sahra Wagenknecht, vor trece pragul de 5% necesar pentru a intra în Bundestag.
Viitorul cancelar al Germaniei nu va moşteni doar o economie stagnată, ci şi o ţară dezorientată de retorica ostilă a lui Donald Trump faţă de Europa. Preşedintele SUA şi-a zguduit aliaţii transatlantici prin ameninţările de retragere a garanţiilor de securitate pentru continent şi prin negocierile cu Rusia privind soarta Ucrainei.
„Vom câştiga alegerile federale şi, în sfârşit, acest coşmar al guvernului actual va lua sfârşit”, a declarat Merz sâmbătă, la un miting în München.
„Da, avem probleme structurale, dar pentru mine paharul este întotdeauna pe jumătate plin şi niciodată complet gol”, a adăugat el. „Vom umple din nou acest pahar şi vom arăta ce poate realiza această economie.”
