Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNNR), prezentat de ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Cristian Ghinea la Bruxelles, în faţa Comisiei Europene, cuprinde pe 70 de pagini o serie de probleme, neîmpliniri şi decalaje istorice ale României, preluate în general din raportări europene sau ale unor instituţii publice.
Pentru ca să obţină cele 29,2 miliarde de euro, România, prin Guvernul său, şi-a expus neajunsurile în faţa oficialilor europeni, generate de 3 decenii de lipsă de performanţă şi investiţii în multiple domenii.
Într-un tablou sumbru al României, una dintre notele pozitive discordante ale proiectului iniţial al PNRR, prezentat de Cristian Ghinea, îl reprezintă „încrederea în organizaţiile neguvernamentale”.
Ministrul a scris astfel că ONG-urile în România „şi-au dublat capitalului de încredere la 51% în 2020 comparativ cu 26% în 2018 şi se află în topul încrederii pe locul 2 după armată (67% în 2020, 55% în 2018) şi alături de biserică (42% în 2020, 38% în 2018)”.
