♦ Alergia la ambrozie, o plantă care se răspândeşte extrem de rapid, este din ce în ce mai comună în România ♦ Nu există un tratament specific, doar tratament simptomatic şi imunoterapie.
„Cefalee, congestie nazală, la un pas de astm, dimineţi fără gust şi miros care mă duc cu gândul la alte pericole, dificultate de concentrare. Toate vin pe final de august/jumătatea lunii septembrie aduse de polenul de ambrozie şi care îmi provoacă o alergie extrem de agresivă. Mă gândesc serios să încep un tratament de sensibilizare pe termen lung pentru că am observat că în ultimii ani alergia este din ce în ce mai dura“, povesteşte L.P., 29 de ani, angajat într-o companie din Bucureşti. Cât de periculoasă este alergia la ambrozie, care afectează an de an, potrivit unor estimări, aproape jumătate de milion de adulţi din România?
„Alergia la ambrozie este periculoasă, pentru că poate da forme severe şi se poate agrava în timp. Este o reacţie a sistemului imunitar care se amplifică prin contactul repetat“, explică dr. Poliana Leru, unul dintre cei aproximativ 50 de alergologi din Bucureşti. Alergia la ambrozie afectează circa 480.000 de adulţi din România, adică peste 5% din populaţia ocupată, remarcă cei de la Regina Maria, reţea privată de sănătate: „Aceste date evidenţiază o prevalenţă crescută a alergiei la ambrozia de 5,35% în populaţia activă din România, ceea ce indică o morbiditate crescută, comparabilă cu cea dată de diabetul zaharat.“
Costul tratamentului simptomatic pentru alergia la ambrozie este de circa 300 de lei pe sezon, mai spune L.P., care face şi o scurtă listă de cumpărături a unei persoane care suferă de o astfel de alergie. „Cheltuiesc undeva la 300 de lei pe sezon pe picături de nas, antihistaminice, corticosteroizi, fructe şi legume care au factori antiinflamatori. Purificatorul de aer merge non stop.“
Guvernul a adoptat în iarna lui 2021 o hotărâre de guvern măsuri pentru combaterea ambroziei. Măsurile cuprind, printre altele, simplificarea procedurilor de verificare a terenurilor infestate cu ambrozie, care ar trebui realizate de autorităţile locale şi de Garda de Mediu. De asemenea, au fost crescute amenzile, până la 5.000 de lei pentru persoane fizice şi 20.000 de lei pentru persoanele juridice care nu respectă prevederile legale privind distrugerea buruienii ambrozia.
Cu toate acestea, efectele nu se văd „la firul ambroziei“. De exemplu, pe un teren din strada Râul Doamnei din oraşul Bragadiru de lângă Bucureşti, se poate observa o infestaţie masivă cu această buruiană, la câteva zeci de metri de un bloc de locuinţe. De asemenea, L.P. povesteşte că nu pare că autorităţile au luat măsuri. Până la închiderea ediţiei, Primăria Bucureşti nu a răspuns solicitărilor ZF.
Dr. Poliana Leru spune că, din discuţiile cu pacienţii, autorităţile au intervenit atunci când au fost sesizate, însă intervenţiile sunt tardive, pentru că stârpirea plantei trebuie făcută din timp şi cu consecvenţă, altfel, fiind foarte rezistentă, ambrozia va continua să crească.
„Ar trebui să avem cât mai puţine terenuri neîngrijite. Nu sunt sigură că recunosc planta, nu sunt sigură că persoanele, în afară medicilor şi pacienţilor înşişi recunosc potenţialul agresiv şi pericolul pe care îl reprezintă.“
