România beneficiază de multe oportunităţi şi poate atrage mai multe investiţii străine, în contextul în care la nivel global are loc o rearanjare a lanţurilor de aprovizionare, este de părere dr. Alexander Boersch, Economist-Şef şi Coordonator al Diviziei de Cercetare, Deloitte Germania.
În opinia lui, Europa are nevoie de o nouă strategie de dezvoltare, care să ţintească, pe de-o parte întărirea coeziunii interne, reducând barierele comerciale, birocraţia şi reglementările, iar pe de altă parte încheierea unor noi acorduri de liber schimb cu partenerii din afara UE, stabilirea unor relaţii mai strânse cu ţări precum Canada, Coreea de Sud şi Japonia, pentru a menţine deschise coridoarele comerciale şi a putea continua să exporte.
„Suntem în mijlocul unei transformări şi în ceea ce priveşte legăturile noastre comerciale cu lumea exterioară. Ne aflăm într-o perioadă de transformare şi vom vedea ecosistemul de apărare al Europei ca pe un nou sector cheie, ca un nou motor de creştere. La nivel politic, observăm o nouă concentrare în UE asupra competitivităţii economiei europene. Este momentul potrivit, dacă ne uităm la divergenţa de creştere faţă de SUA. Este puţin probabil să asistăm la o deglobalizare a economiei globale, dar ceea ce vedem este un fel de realiniere puternică şi dezvoltarea de noi alianţe“, a declarat Alexander Boersch în cadrul celei de-a şaptea ediţii a Deloitte CFO Summit 2026, conferinţa anuală dedicată directorilor financiari, organizată în parteneriat cu Ziarul Financiar.
El atrage atenţia că Europa are nevoie de o uniune a pieţelor de capital sau o uniune a investiţiilor şi economiilor, pentru a fi mai puternică în anii următori. În ceea ce priveşte următorul model economic care va permite creşterea continuă a economiilor europene şi reducerea diferenţelor dintre Vest şi fostele ţări comuniste, reprezentantul Deloitte crede că totul ţine, în esenţă, de productivitate.
„Creşterea productivităţii va fi esenţială pentru acest obiectiv şi cred că va fi la fel de importantă şi pentru ţările din Europa de Est. Acest lucru implică un accent puternic pe educaţie, pe o forţă de muncă bine pregătită, iar în această nouă eră pe care o abordăm, în care AI va juca un rol major, va fi necesară şi educaţia în domeniul AI“.
Alexander Boersch spune că Europa nu trebuie să imite Silicon Valley, ci trebuie să îşi găsească propria modalitate de a aplica AI. „Avem în continuare o bază industrială puternică, iar combinaţia dintre tehnologiile digitale şi tehnologiile fizice, sau, mai precis, capabilităţile de inginerie europene, este cea care poate face diferenţa pe termen lung“.
În pofida contextului geopolitic tumultuos, economia mondială a performat peste aşteptări în 2025, iar pieţele bursiere din Europa au adus şi ele o surpriză plăcută. În SUA, indicele S&P 500 a câştigat aproximativ 18%, dar pieţele de capital cu cele mai bune performanţe au fost în Europa.
Spania a câştigat 48%, urmată îndeaproape de România, cu 46%, o performanţă uimitoare. De asemenea, ţări ca Italia şi Germania au raportat creşteri de 20-30%. Totuşi, Germania, principalul motor al economiei europene, dă încă semne de slăbiciune, o tendinţă vizibilă din 2022. În 2023 şi 2024, economia germană a fost practic în recesiune, iar 2025 a avut o creştere de doar 0,2%.
„Dacă privim dintr-o perspectivă mai largă, vedem că economia germană nu a mai crescut din 2019, dacă ne uităm la valorile absolute. Aşadar, într-un fel, economia germană se află în criză. Iar alte ţări europene demonstrează că încă se poate creşte. În Europa, avem un model de creştere economică foarte divergent. Polonia este o vedetă, cu o creştere de 18% din 2019. Spania, cu 10%. Aş spune că este o problemă a ţărilor foarte industrializate. Şi Germania este cu siguranţă un exemplu elocvent în acest sens“.
Analistul este de părere că problemele Germaniei vin şi din nivelul redus al investiţiilor corporative sau private, mai ales comparativ cu situaţia din SUA.
Pe de altă parte, există noi motoare de creştere pentru Europa, cum este industria de apărare, iar investiţiile în aceste domenii ar trebui să aducă o redresare a economiei în următorii ani.
„Germania va cheltui 500 miliarde de euro pentru infrastructură în următorii 12 ani, infrastructură fizică, infrastructură digitală, adică infrastructură în sens larg, şi 500 miliarde euro pentru apărare. Ne aşteptăm ca investiţiile publice să crească cu aproape 10% în anii următori“.
Fonduri importante pentru investiţii în apărare vor fi de fapt alocate la nivelul întregii Uniuni, cheltuielile anuale ale ţărilor europene din NATO urmând să se tripleze în 10 ani, la 1,2 trilioane de euro pe an. „Este o sumă uriaşă. Cu siguranţă, asta va schimba economiile noastre“.
La nivel global, India este noul motor de creştere al economiei mondiale în ultimii ani, cu o rată anuală de aproximativ 6-7%. În acest context, noul acord de liber schimb încheiat de UE este o decizie foarte importantă, spune Alexander Boersch. El aminteşte că una dintre schimbările majore de anul trecut a fost introducerea tarifelor americane, o lovitură puternică pentru economia europeană. El estimează că exporturile către SUA vor scădea cu 20% pe termen mediu. Dar, dincolo de impactul negativ, tarifele au stimulat încheierea unor noi acorduri de liber schimb la nivel global, inclusiv de către UE. „Cred că este corect să afirmăm că fără protecţionismul SUA aceste noi acorduri nu ar fi fost încheiate. Aşadar, într-un fel, a fost un impuls pentru a urmări un comerţ mai liber cu alte părţi ale lumii în afara SUA, şi vedem că unele acorduri comerciale sunt încă în curs de negociere“.
