Votul moţiunii de cenzură din Parlament, prin care a picat guvernul Bolojan marţi, 5 mai, nu aduce doar o criză politică, ci costul acestei întreruperi îl vor plăti fermierii, care anticipează cel puţin trei riscuri majore: blocajul fondurilor europene, întârzierea plăţii subvenţiilor şi creşterea costurilor din cauza dependenţei de importuri pentru îngrăşăminte, pesticide, carburanţi şi echipamente, consideră Alina Creţu, director executiv, Forumul Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România, cea mai mare asociaţie de fermieri din ţară, cu peste 1.800 de membri, care lucrează circa 2 milioane de hectare de teren agricol.
„Costul acestei întreruperi îl vor plăti fermierii. Primul şi cel mai concret risc este blocajul fondurilor europene. Un guvern interimar nu poate semna angajamente noi, nu poate emite ordine de ministru şi nu poate debloca tranşe noi. Suntem în luna mai, în plină campanie agricolă. Fermierii care au investit în culturi de primăvară, bazându-se pe subvenţii şi pe plăţi compensatorii anunţate, nu ştiu astăzi când şi dacă banii vor ajunge la timp“, a spus pentru ZF Alina Creţu.
Ea a completat că incertitudinea în agricultură, un sector oricum dependent de vreme, nu este abstractă, ci se traduce direct în decizii de finanţare, în credite refuzate de bănci şi în inputuri agricole achiziţionate în condiţii tot mai dificile.
„Al doilea risc este rata de schimb şi costul finanţării. Criza politică prelungită pune presiune pe leu. Orice depreciere loveşte imediat în agricultura românească, care este masiv dependentă de importuri pentru îngrăşăminte, pesticide, carburanţi şi echipamente. Un euro mai scump înseamnă o marjă mai mică sau o pierdere directă pentru fermier, fără nicio posibilitate de ajustare rapidă“, a întărit ea.
Ieri, de exemplu, euro a atins cea mai mare valoare din istorie, de 5,2688 lei - curs de referinţă anunţat de BNR. Mai mult, euro a crescut cu 10% faţă de leu, din 28 aprilie, înainte de acutizarea crizei politice, şi până ieri.
Al treilea risc este lipsa de decizii tocmai când era nevoie de măsuri urgente în agricultură, a menţionat Alina Creţu, care are o fermă în Bărăgan. Fermierii aveau nevoie de un guvern cu puteri depline care să activeze mecanismele de sprijin europene, să negocieze cu Bruxelles-ul să fie mai flexibil în anumite situaţii şi să propună cadrul de lucru pentru perioada imediat următoare. „Un cabinet interimar nu poate face nimic din toate acestea. Suntem, practic, fără pilot tocmai când turbulenţa este maximă.“
Şi apoi mai există un risc, dincolo de agricultură, şi anume semnalul pe care îl trimitem investitorilor, a spus Alina Creţu. „România atrage tot mai greu capital în sectorul agroalimentar. Instabilitatea politică confirmă percepţia că nu suntem o destinaţie predictibilă. Asta se traduce în proiecte amânate, finanţări retrase şi un sector care continuă să exporte materii prime în loc să creeze valoare adăugată acasă“, a precizat aceasta.
Ea se aşteaptă acum ca clasa politică să ofere rapiditate şi nu negocieri de trei luni sau crize de identitate în interiorul partidelor. „Agricultura nu poate intra în vacanţă politică. Avem o fereastră de câteva săptămâni în care deciziile contează pentru recolta acestui an. Dacă politicienii nu înţeleg asta, fermierii o vor înţelege pe pielea lor şi nu în sens metaforic“, a conchis aceasta.
