"Organizaţiile semnatare consideră inacceptabil ca acte normative de importanţă deosebită cum sunt cele care privesc graţierea colectivă şi modificările codurilor penale să fie elaborate în secret şi promovate pe agenda Guvernului fără o consultare reală a societăţii româneşti, fără a oferi posibilitatea societăţii civile, reprezentanţilor sistemului judiciar şi tuturor celor care sunt în mod real interesaţi, de a-şi exprima punctul de vedere. Aceste practici aruncă România înapoi în anii '90 şi sunt incompatibile cu standardele unei ţări care este membră UE. De altfel, acordarea unei graţieri colective prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă este o acţiune fără precedent în istoria postdecembristă a României. Graţierile colective anterioare s-au făcut prin lege, după dezbateri parlamentare care oferă posibilitatea puterii şi opoziţiei de a expune argumente pro şi contra acestei măsuri, aşa cum este firesc într-o democraţie", transmit ONG-urile printr-un comunicat comun de presă.
Organizaţiile susţin că felul în care este formulată ordonanţa "pare să servească mai degrabă intereselor persoanelor care au primit condamnări pentru fapte grave, cum ar fi faptele de corupţie, infracţiunile de abuz în serviciu, infracţiunile împotriva înfăptuirii justiţiei şi infracţiunile electorale", precizând că de la măsura graţierii sunt exceptate anumite infracţiuni însă nu cele grave.
"Cât priveşte graţierea parţială a unei jumătăţi din pedeapsă pentru anumite categorii de persoane constatăm că în privinţa acesteia nu există nicio limitare cu privire la natura infracţiunii şi nici nu este introdusă obligaţia de a achita prejudiciul în termen de un an de la punerea în libertate [art. 3 alin (3)]. Aşadar vor beneficia de graţiere parţială toţi cei care au fost condamnaţi pentru orice fel de infracţiuni, cu condiţia să fi împlinit 60 de ani, să sufere de o boală incurabilă în fază terminală, să aibă în întreţinere copii cu vârsta de până la 5 ani sau să fie însărcinate", se precizează în comunicat.
În ceea ce priveşte ordonanţa de modificare a codurilor penale, asociaţiille spun că punerea în acord a acestora cu deciziile CCR "este doar un pretext deoarece nu toate deciziile CCR se regăsesc în modificările propuse, iar unele dintre ele, cele care sunt periculoase, nu au legătură cu deciziile CCR".
"De exemplu, condiţionarea anchetelor penale la infracţiunile de abuz în serviciu de depunerea unei plângeri prealabile face practic imposibilă anchetarea abuzului în serviciu împotriva intereselor publice pentru că, în acest caz, chiar inculpaţii ar trebui să fie cei care solicită parchetului anchetarea propriei conduite infracţionale. Introducerea unui prag valoric de 200.000 de lei (aprox. 50.000 euro) va opera ca o dezincriminare a faptelor care se situează sub acest prag. (...) Modificările propuse la infracţiunea de abuz în serviciu au ca rezultat golirea acesteia de conţinut şi imposibilitatea efectuării urmăririi penale atunci când partea vătămată este statul", explică ONG-urile, precizând şi că în cazul dezincriminării neglijenţei în serviciu nu este oferită nicio explicaţie.
Pottrivit sursei citate, conflictul de interese este golit de conţinut "prin condiţionarea existenţei infracţiunii de natura necuvenită a foloaselor obţinute".
"Nu este prima dată când se încearcă dezincriminarea de facto a conflictului de interese prin introducerea sintagmei foloase necuvenite, care a fost respinsă deja de către Curtea Constituţională prin Decizia nr. 2/2014 . Modificarea legislaţiei penale în acest fel ar fi, deci, neconstituţională", spun asociaţiile.
În privinţa denunţurilor, organizaţiile spun că rezultatul va fi dispariţia acestui mod de sesizare a organelor de urmărire penală.
Precizările au fost făcute printr-un comunicat de presă de şase organizaţii non-guvernamentale :ExpertForum (EFOR), Institutul pentru Politici Publice (IPP), Funky Citizens, Centrul Român de Politici Europene (CRPE), Freedom House-Romania şi Grupul pentru Dialog Social (GDS).
Alte două organizaţii, APADOR-CH şi Centrul de Resurse Juridice (CRJ), au cerut, public, Ministerului Justiţiei retragerea proiectelor.
