Restructurarea companiilor de stat, direcţionarea investiţiilor publice şi private către sistemul educaţional şi un mediu antreprenorial puternic sunt soluţiile pentru a accelera creşterea economică din România, prezentate ieri de ambasadorii Marii Britanii, Poloniei şi Finlandei cu ocazia evenimentului Romanian Business Leaders Summit, o organizaţie non-guvernamentală fondată în urmă cu doi ani de mai mulţi executivi şi antreprenori din mediul de business local.
Şeful diplomaţiei brianice la Bucureşti a subliniat că firmele care se află în continuare în portofoliul statului trebuie restructurate astfel încât acestea să treacă pe profit. "Trebuie să începeţi reformele cu companiile deţinute de stat. Aceste companii trebuie să producă profit şi nu pierderi pentru bugetul de stat."
Declaraţiile lui Martin Harris vin în contextul în care guvernul Ponta are pe masă mai multe dosare de privatizare, printre care se numără cel al combinatului Oltchim, al transportatorului de gaze Transgaz sau al transportatorului feroviar CFR Marfă.
Harris a readus în lumina reflectoarelor şi o altă "pată" de pe obrazul administraţiei de la Bucureşti: absorbţia fondurilor europene. El a notat că noul buget al Uniunii Europene în perioada 2014-2020 va direcţiona cu precădere fondurile comunitare către economiile periferice, printre care se numără şi România. Ambasadorul a adăugat însă că degeaba va aloca Bruxelles-ul mai multe miliarde de euro României atâta timp cât Bucureştiul nu va reuşi să cheltuiască aceşti bani. "România trebuie să dezvolte capacitatea de a cheltui fondurile europene, problema este că trebuie să dezvolte această capacitate acum şi nu în viitor. Una dintre soluţii este aceea de a «cumpăra» această capacitate din sectorul privat."
Cu un an înainte de termenul limită pentru programul de fonduri europene din actualul exerciţiu financiar, România continuă să aibă cea mai mică rată de absorbţie din UE. Din cele 30 de miliarde de euro alocate de UE în perioada 2007-2013, România a reuşit să atragă aproximativ 10% din fondurile structurale şi 50% din cele pentru agricultură. În total, pe axa Bruxelles-Bucureşti au venit în ultimii şase ani doar 7 miliarde de euro.
Un alt motor de creştere pe termen lung pentru economie adus este reformarea sistemului educaţional, a spus Ulla Vaisto, ambasadoarea Finlandei în România. "Acum două sau trei decenii Finlanda era cum este acum România. Atunci eram o ţară săracă, iar oamenii emigrau la acel moment în Suedia pentru că era o ţară mai bogată. Situaţia este acum total diferită, iar acest lucru se datorează sistemului de educaţie şi faptului că am dorit să fim o economie bazată pe cunoaştere şi abilităţi."
Sistemul educaţional finlandez este considerat ca fiind unul dintre cele mai inovative din lume şi în acelaşi timp unul dintre cele mai performante. Spre exemplu, datele Indicelui Competitivităţii Globale, un instrument al Forumului Economic Mondial, consideră sistemul educaţional finlandez ca fiind cel mai performant din lume. Spre comparaţie, din punct de vedere al performanţei în educaţie aceeaşi instituţie clasează România pe locul 26 între economiile UE.
"Cheltuim 7% din PIB pentru educaţie şi alte 4% pentru cercetare. Schimbările au însă nevoie de timp, este nevoie să se schimbe o generaţie până se vor vedea rezultatele, probabil 15-20 de ani."
O soluţie pentru a reduce şomajul este orientarea către antreprenoriat prin deschiderea de microîntreprinderi, a subliniat şi Marek Szcygiel, ambasadorul Poloniei în România.
"În Polonia o mare parte din întreprinderile mici şi mijlocii se dezvoltă ca o soluţie alternativă la un loc de muncă. De aceea, acestea nu sunt orientate spre creştere. O pătrime din întreprinderile mici şi mijlocii deschise cad după un an", a spus ambasadorul.
El a adăugat că Polonia atrage investiţii străine directe de 13,5 miliarde de euro anual, dar că economia poloneză este un investitor net în străinătate, la aceasta contribuind şi micile companii.
"Dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii este în Capitală şi spre vestul ţării datorită dezvoltării relaţiilor cu Germania şi Cehia."
Fundaţia Romanian Business Leaders este o organizaţie non-guvernamentală fondată în luna iulie 2011. Printre fondatori se numără Mihai Marcu (preşedinte MedLife), Lucian Butnaru (CEO ZebraPay) sau Andreea Roşca (managing partner Excel Communications).
Unu din doi antreprenori crede că va rămâne la pământ după un prim eşec
Unu din doi antreprenori crede că eşecul este o barieră pentru proiectele de afaceri viitoare, iar numai 12% dintre oamenii de afaceri cred că un eşec în businesss este o oportunitate de învăţare, se arată în rezultatele studiului "Barometrul Antreprenoriatului", realizat de Ernst & Young.
"Diferenţa dintre piaţa din România şi cea din economiile mature este că în cele din urmă 40% din antreprenori consideră că eşecul este o oportunitate de a învăţa", a spus Bogdan Ion, country managing partner al Ernst & Young.
Rezultatele studiului arată că 56% dintre antreprenorii chestionaţi au răspuns că tinerii antreprenori au acces foarte dificil la finanţare, iar un total de 92% din respondenţi consideră că finanţarea este dificilă pentru tinerii întreprinzători. În acelaşi timp niciun respondent nu crede că obţinerea de fonduri este o misiune uşoară pentru un antreprenor la început de drum.
Mai mult, rezultatele studiului arată că antreprenorii locali nu sunt mulţumiţi de modul de reglementare şi impozitare, în condiţiile în care doar o treime din cei chestionaţi consideră că România are o legislaţie eficientă pentru începerea unei afaceri de la zero.
Concluziile studiului făcut de Ernst & Young au rezultat în urma agregării răspunsurilor a 95 de antreprenori, dar reprezintă şi concluziile unei serii de 12 interviuri cu 12 cunoscuţi antreprenori români.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
