Investitorii francezi au rămas în România, în ciuda crizei, pentru că ţara prezintă, în continuare, oportunităţi interesante – o mână de lucru încă ieftină şi pregătită, dar şi posibilităţi de dezvoltare a afacerilor într-o zonă aflată în plină „mişcare“.
În ceea ce îi priveşte pe investitorii francezi, ei cer Guvernului predictibilitate mai ales după ce au făcut investiţii costisitoare, pe termen lung, spune ambasadorul Franţei la Bucureşti Philippe Gustin.
„Dacă investitorii francezi sunt fideli României, cu siguranţă o fac pentru că salariile practicate aici sunt mai mici. Dar nu este singurul motiv. România este interesantă pentru că marjele de manevră în termeni de extindere sunt importante în numeroase domenii. România are o poziţie geografică interesantă într-o zonă în plină mişcare. Mâna de lucru este - încă - competentă, un element faţă de care responsabilii administraţiei trebuie să fie atenţi, favorizând în mod deosebit dezvoltarea învăţământului profesional în România“, spune Gustin.
Cu două zile înainte ca premierul Franţei Jean-Marc Ayrault să ajungă la Bucureşti într-o vizită oficială, ambasadorul Franţei în România spune într-un interviu pentru ZF că în cursul ultimilor ani relaţiile economice franco-române s-au reechilibrat, cu referire la faptul că balanţa comercială a României pe relaţia cu Franţa a ajuns pe excedent, şi, în mod cu totul de mirare, graţie chiar exporturilor Dacia care aparţine francezilor de la Renault şi care anul trecut a avut o cifră de afaceri cumulată de aproape 3,9 mld. euro. Francezii deţin în România a doua bancă din sistem, BRD Soc-Gen, cu active în 2012 de 10,8 mld. euro şi au afaceri în domeniul cimentului, gaz, apă. Cifra de afaceri în România a retailerului Carrefour a fost, pe întreg grupul, de 1,2 mld. euro în 2012, în vreme ce cifra de afaceri a Lafarge - de aproape 200 mil. euro.
Cu un stoc al investiţiilor de 5 mld. euro, Franţa se află pe locul al patrulea în topul investitorilor străini în România şi este, de asemenea, a treia destinaţie pentru exporturile noastre (al cincilea partener la importuri).
Philippe Gustin a ajuns la Bucureşti în urmă cu un an şi de atunci colindă ţara în lung şi în lat, dar, fără discuţie, interlocutorii săi privilegiaţi rămân rezidenţii francezi şi oamenii de afaceri francezi la Bucureşti. Ce i-au transmis aceştia din urmă, ce aşteaptă ei de la administraţia de la Bucureşti – mai ales că şi la Bucureşti, ca şi la Paris, puterea politică s-a schimbat în urmă cu un an? Sunt aşteptările lor aceleaşi ca ale oamenilor de afaceri din Franţa care i-au spus, de pildă, în această săptămână, ministrului de finanţe Pierre Moscovici că vor să fie lăsaţi în pace şi au acuzat Guvernul că impune taxe prea mari asupra companiilor?
„Cred că există o anumită constanţă în cererile oamenilor de afaceri indiferent de ţara în care se află sau în care investesc. Ei doresc stabilitate şi predectibilitate, mai ales atunci când sunt obligaţi să facă investiţii costisitoare pe termen lung. Prin urmare, nu este vorba despre un reproş (făcut de investitorii francezi Guvernului român – n.n.), ci de o cerere formulată de investitorii francezi pe care eu am transmis-o Guvernului român: pe scurt, trebuie să fim atenţi să nu se schimbe regulile în timpul jocului“, arată diplomatul francez.
Investiţiile franceze în România au crescut cu câteva sute de milioane de euro anual, chiar şi în timpul crizei şi, după datele BNR, au sărit la finele lui 2011 de 5 mld. euro faţă de 4,2 mld. euro în 2009, an de criză profundă în care economia României s-a prăbuşit cu 7%. Dar dacă businessul şi-a văzut de treabă, relaţiile politice au fost neobişnuit de reci în ultimii ani.
Cauzele sunt cunoscute. Problema romilor, opoziţia Franţei faţă de aderarea României la spaţiul Schengen sunt doar două dintre motivele care au făcut ca relaţiile dintre Paris şi Bucureşti să ajungă la limita îngheţului – lucru nemaiîntâlnit în istoria recentă.
Totuşi, în ultima vreme lucrurile dau semne că iau o nouă turnură. Premierul Victor Ponta a mers în urmă cu câteva luni la Paris unde parteneriatul strategic între România şi Franţa, semnat în 2008, a primit o nouă „foaie de drum“, au fost multe contacte, în ultima vreme, între miniştrii celor două cabinete. Putem vorbi despre un dezgheţ în relaţiile româno-franceze?
“Prefer să vorbesc despre o relansare a relaţiilor dintre Franţa şi România. Ţările noastre formează un cuplu de multă vreme şi, ca în orice cuplu, există suişuri şi coborâşuri. Este adevărat că, la momentul actual, suntem într-o etapă în care, graţie noii foi de drum a parteneriatului strategic şi graţie numeroaselor schimburi la nivel înalt din ultimele luni (nu mai puţin de 10 miniştri s-au întâlnit în Franţa şi în România din februarie încoace) ne-am angajat într-o nouă dinamică în care prioritate trebuie să aibă relaţiile economice dintre cele două ţări”, spune ambasadorul.
Parteneriatul strategic între România şi Franţa a fost încheiat în 2008 în timpul unei vizite la Bucureşti a fostului preşedinte Nicolas Sarkozy, dar el a rămas doar pe hârtie şi a devenit aproape literă moartă pe măsură ce relaţiile politice s-au înrăutăţit.
Ce aşteptări are Franţa de la acest parteneriat strategic revizuit?
Filosofia parteneriatului semnat în 2008 rămâne aceeaşi, spune ambasadorul. Ce a rezultat în urma noii foi de drum convenite la Paris, în cursul vizitei premierului român din urmă cu câteva luni, a fost că, de comun acord a fost stabilit, pe de o parte, că trebuie să existe rezultate mai clare în anumite domenii, iar pe de alta că întârzierile în anumite dosare trebuie recuperate.
“Este vorba deci, de a fi mai eficienţi”, arată Phillipe Gustin.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
