Guvernul de la Bucureşti trebuie să privatizeze anul acesta companiile stat, care sunt "ca o piatră de moară la gâtul României", altfel nu va mai putea continua colaborarea cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) după expirarea acordului preventiv curent.
Pe de altă parte, Marea Britanie naţionalizează bănci precum Royal Bank of Scotland, unde a ajuns să deţină 82% din acţiuni, şi a înfiinţat o bancă de stat pentru sprijnirea IMM-urilor. În acest caz, România va obţine o creştere economică de doar 1%-2%, "rămânând în urmă" faţă de celelalte state membre ale Uniunii Europene, estimează Martin Harris, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti.
"Anul trecut România a procedat foarte bine pe partea de macroeconomie şi consolidare fiscală, ceea ce e bine, dar nu suficient. Creşterea economică a României este ţinută în spate de companiile de stat. Ele sunt ca o piatră de moară la gâtul României şi nu vă puteţi permite asta într-un climat economic global unde competitivitatea este cea mai importantă calitate pentru creştere", a declarat pentru ZF ambasadorul.
În primăvara lui 2011, România a încheiat un acord preventiv cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană şi Banca Mondială, prin care se angaja să stimuleze economia, să implementeze reforme fiscale, să atragă investitori strategici pentru companiile de stat şi să reducă arieratele. Scopul acordului era o creştere economică de 3%-4%.
După evaluarea care s-a încheiat săptămâna trecută, şeful misiunii FMI la Bucureşti, Erik de Vrijer, a declarat că programul cu Fondul are rezultate "amestecate", majoritatea obiectivelor stipulate în acord fiind ratate. "Dacă faceţi reformele structurale, obţineţi creştere economică. Dacă nu le faceţi, nu obţineţi creştere", a spus el.
"Din punctul meu de vedere, diferenţa între o viaţă alături de FMI şi una fără FMI este diferenţa între o creştere economică anuală de maxim 1%-2% şi o creştere de 3%-4%. România ar trebui să fie în a doua categorie. Diferenţa este aceea dintre o România prosperă şi una care rămâne în urmă", a spus ambasadorul.
Privatizările companiilor de stat, în special oferta secundară de acţiuni în transportatorul de gaze Transgaz (TGN) şi privatizarea transportatorului feroviar CFR Marfă, sunt acţiuni foarte importante pe care trebuie să le deruleze guvernul Ponta, potrivit diplomatului, deoarece România trebuie să acceseze pieţele unde se găsesc investitori străini şi să caute forme mai puţin clasice de finanţare. "Trebuie să puteţi genera noi investiţii în aceste industrii cheie", a explicat ambasadorul.
Legat de muncitorii români şi bulgari, "legea UE va fi respectată"
"Forţa de muncă migratoare în general, inclusiv românii şi bulgarii, aduce o contribuţie importantă la economia Marii Britanii. La sfârşitul anului vom ridica restricţiile de pe piaţa muncii. Atunci vom încheia o perioadă tranziţională de şapte ani, după aderarea României şi Bulgariei la UE. Aceasta a fost o perioadă în care au fost aplicate metode de control specifice perioadelor de tranziţie", a spus ambasadorul.
În prezent, în Marea Britanie lucrează aproximativ 100.000 de români dintr-un număr total de 2,5-3 milioane români care muncesc în statele UE.
Românii şi bulgar care lucrează în Marea Britanie s-au găsit în ultima perioadă la centrul unor controverse, după ce în urmă cu câteva săptămâni în presa britanică au apărut informaţii conform cărora guvernul londonez se teme de un aflux de imigranţi balcanici odată ce restricţiile au fost ridicate, şi pregăteşte o campanie de descurajare a unui astfel de val. "Vom acţiona în concordanţă cu legislaţia UE, iar această legislaţie spune clar faptul că restricţiile active în prezent vor expira la sfârşitul anului", a declarat Harris, adăugând că principala preocupare a guvernului britanic este aceea de a nu lăsa imigraţia să "scape de sub control", iar aceste temeri se referă în primul rând la imigranţii care vin din afara Uniunii Europene.
Relaţiile economice România-Marea Britanie pe scurt
În perioada 2010-2012, potrivit datelor Ambasadei Marii Britanii la Bucureşti, exporturile britanice către România au crescut cu 36% până la 863 milioane lire sterline (4,7 miliarde lei la cursul mediu din 2012), în timp ce exporturile României către Marea Britanie au crescut cu 16% până la 1,18 miliarde lire sterilne (6,5 miliarde lei).
Cele mai mari companii britanice active în România sunt Vodafone (telecom), GSK şi Astra Zeneca (farma), Cummings Generators (generatori electrici), RBS şi Provident Financial (bancar), Petrofac şi Melrose Resources (petrol şi gaze), Endava şi Betfair (IT) şi G4S (servicii de securitate şi transport valori).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
