„Sprijinim aderarea României la zona Schengen. Credem că România a îndeplinit toate criteriile impuse. Restul este politică, sunt condiţii politice. Dacă se citeşte cartea regulilor, România
le-a îndeplinit pe toate pentru aderarea la spaţiul Schengen“, a declarat pentru ZF Fuzes Oszkar.
România a reuşit să îndeplinească criteriile tehnice de intrare în Schengen şi a cheltuit peste 1,3 mld. euro din bani europeni şi publici pentru a securiza frontierele, după cum au declarat politicienii români. Cu toate acestea, nu a reuşit să îi convingă pe germani şi olandezi, care vor să blocheze aderarea.
România şi Bulgaria ar fi trebuit să adere la Schengen în primăvara anului 2011, dar termenul a tot fost amânat. Germania respinge politic intrarea României în Schengen, ministrul federal de interne de la Berlin Hans-Peter Friedrich anunţând că îşi va folosi dreptul de veto împotriva aderării României şi Bulgariei la Schengen. Neintrarea în spaţiul Schengen înseamnă pentru România costuri de sute de milioane de euro pe an cu serviciile de control la frontieră ce trebuie menţinute, dar şi costuri ale transportatorilor şi companiilor de logistică.
„Vrem o regiune mai puternică şi mai dezvoltată în Europa Centrală şi de Est. Suntem optimişti în ceea ce priveşte intrarea României în Schengen.“
Fuzes Oszkar spune că România este pe drumul cel bun în ceea ce priveşte stabilitatea politică, dar şi lupta împotriva birocraţiei şi corupţiei. Investitorii se uită la aceste trei aspecte, potrivit lui, şi mai puţin la nivelul taxelor şi impozitelor, care sunt oricum sub cele din Ungaria.
„Consider că în România climatul economic este bun, forţa de muncă este calificată şi harnică“, a spus el. Criza a avut un efect pozitiv în întărirea relaţiilor comerciale româno-ungare, investiţiile companiilor cu capital ungar crescând.
Oamenii de afaceri din Ungaria vor să facă investiţii în România, potrivit lui, atât în domeniul energetic, cât şi în infrastructură.
Ambasadorul Ungariei la Bucureşti spune că România ar trebui să investească în infrastructură, care ar atrage şi mai mulţi investitori şi ar asigura pe viitor un nivel de trai mai bun.
„Nivelul infrastructurii – rutieră, feroviară şi toată infrastructura în general – este cea mai mare problemă a României. Aceasta este condiţia primordială pentru un trai mai bun“, a spus el. Ambasadorul precizează că România ar trebui să îşi dezvolte infrastructura prin accesarea de fonduri europene, aşa cum a făcut Ungaria.
România are doar 530 de kilometri de autostrăzi, ceea ce nu reprezintă un punct de atracţie pentru investitorii străini sau pentru turişti, asta deşi statul plăteşte sute de milioane de euro pentru infrastructura rutieră. Aceeaşi situaţie este şi la calea ferată, trenurile circulând cu viteze de sub 50 de kilometri pe oră din cauza lipsei de investiţiii majore.
Fuzes Oszkar mai afirmă că România este poarta de est a Ungariei, situaţia geopolitică fiind avantajoasă pentru ambele ţări.
„Vrem o Ungarie şi o Românie legate fizic şi financiar, iar această ţintă este realizabilă. Suntem optimişti în această privinţă. Există un proiect prin care încercăm să reconectăm drumurile mici la graniţă. Două delegaţii speciale vor elabora un acord-cadru.“
Legat de criticile Comisiei Europene la adresa măsurilor premierului maghiar Viktor Orban, ambasadorul spune că Ungaria a ales o opţiune diferită faţă de cea din România, un concept diferit. „Nu este vorba despre un război sau despre o serie de critici, ci de un concept cu care putem ieşi din criză mai repede. Nu mai folosim resursele de la linia de credit, am făcut plata creditului mai repede decât ne aşteptam. Criticile primite de Ungaria sunt de caracter politic şi nu economic. FMI şi Comisia Europeană nu reprezintă un duşman, ci un partener important. Facem totul ca să reducem datoriile“, a precizat el.
Fuzes Oszkar a preluat mandatul de ambasador al Ungariei la Bucureşti în iulie 2008.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
