Atragerea de fonduri europene a fost unul dintre criteriileanunţate de premierul Emil Boc în evaluarea miniştrilor, evaluarede care urma să depindă aseară cine pleacă şi cine rămâne înguvern.
În iulie, rata de absorbţie a fondurilor europene a crescut cunumai 0,2% comparativ cu luna precedentă, ceea ce arată că, înciuda ameninţărilor premierului, lucrurile bat pasul pe loc.
În total, la finele lunii iulie, România absorbise doar 10,3%(10,1% în iunie) din totalul fondurilor de 19,6 mld. euro alocatede UE României în perioada 2007-2013.
"Din nefericire, n-aţi fost suficient de percutanţi şi de duriîn raport cu cei care implementează. Aş vrea să aud mai multesituaţii în fiecare zi, în fiecare lună de administraţii locale sauoperatori privaţi care nu absorb banii europeni, care nu cheltuiescbanii din fonduri europene, odată ce contractele au fost semnate.(...) Omul rău este primul-ministru (...)", a susţinut ieripremierul în timpul şedinţei de guvern, cu câteva ore înainteareuniunii grupurilor parlamentare ale PDL unde urma să fie făcutăevaluarea miniştrilor şi să se decidă cine va fi schimbat.
De la 9 iulie, în săptămâna în care premierul a ameninţat căcine nu absoarbe fonduri europene pleacă din Guvern şi sfârşitullui august au fost efecuate plăţi către beneficiarii fonduriloreuropene de 197 mil. euro, potrivit datelor Guvernului. Problemacea mare în absorbţia fondurile este că banii vin de la UE, ei seaflă într-un cont al Trezoreriei, dar procedurile administrativegreoaie, lipsa cofinanţării sau lipsa apetitului băncilor de aacorda credite pentru cofinanţări face ca aceşti bani să nu ajungăla beneficiari - cei care au aprobate proiecte pentru atragerea defonduri.
Constant, în conturile Trezoreriei se află între 1,5 mld. euroşi două mld. euro, fonduri europene, însă banii nu ajung, efectiv,la beneficiari. Sunt bani care nu produc nimic, nici măcar dobândă,pentru că nu pot fi "mişcaţi".
În aceeaşi vreme, România îşi plăteşte constant contribuţia labugetul UE - 3,68 miliarde de euro în primii trei ani de la aderare- fiind singurul stat dintre noii membri aflat în poziţia decontributor net la bugetul Uniunii, cu un sold negativ de 456 mil.euro între 2007 şi 2009.
Cel mai dinamic sector în atragerea de fonduri rămâne sectorulprivat, care are cereri pe proiecte de 6-7 mld. euro (mai ales prinprogramul Regio, aflat în curtea ministrului Elena Udrea),instituţiile statului nepărând a avea un apetit deosebit faţă deacest aspect, deşi au pe mână programele sectoriale. În coadăcontinuă să rămână Ministerul Transporturilor care a atras doar1,7% din cele peste 4 mld. de euro care îi sunt atribuite.
Miniştrii vin cu explicaţii
Principala problemă ar fi, spun miniştrii Cabinetului Boc,întârzierea cu care autorităţile locale pun în practică proiectelepentru care au primit aprobare de finanţare. Potrivit Elenei Udrea,ministrul dezvoltării, al cărei minister este cel mai dinamic înatragerea de fonduri (20,3% din totalul fondurilor), autorităţilelocale, deşi au în derulare proiecte cu fonduri UE, nu achitălucrările aferente şi, prin urmare, nici nu solicită ministeruluirambursări.
Colegul său, ministrul administraţiei şi internelor, VasileBlaga, are însă şi alte explicaţii. El a susţinut că miniştriisănătăţii, educaţiei şi cel al muncii nu au cerut ministerului său(care este autoritate de management pe mai multe axe aleprogramelor europene) bani pentru programe privind descentralizareaşi eficacitatea economică.
Berceanu se laudă că atrage 3 mld. euro
Ministrul transporturilor Radu Berceanu susţine că a lansatlicitaţii de 3,14 miliarde de euro, care vor fi atribuite până lafinele anului, astfel încât în primăvară să poată începe lucrările.Ministerul nu a atras, până în prezent, decât 1,7% din fondurilecare îi erau destinate.
"Licitaţiile vor fi atribuite până la sfârşitul anului, iar cutot cu contestaţii să aflăm firma câştigătoare înianuarie-februarie 2011 şi din martie să putem lucra", a spus ieriBerceanu. Printre proiectele licitate se numără autostradaNădlac-Arad (288 mil. euro), Timişoara-Lugoj (338 mil. euro),Orăştie-Sibiu (770 mil. euro).
Precizare: În articolul "Fostul director de resurse umane alCampofrio, recrutat de GDF Suez", care a apărut în ediţia ZiaruluiFinanciar de marţi, 31 august, precizăm că decizia Dianei Ghiţă dea pleca din cadrul Campofrio pentru a se alătura GDF Suez nu arelegătură cu schimbarea structurii de management realizată în urmaîncheierii unui joint-venture între Campofrio şi Caroli FoodsGroup.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
