♦ România pare să fi inventat o nouă definiţie a competenţei: doar experienţa la stat califică pentru reformarea statului ♦ Dintre cei 35 de candidaţi pentru poziţiile de conducere puse la bătaie de AMEPIP, doar patru au fost declaraţi admişi, iar restul au fost respinşi pentru că nu au avut experienţă în conducerea unor entităţi din sectorul public ♦ România îşi asumă prin PNRR obiective legate de profesionalizarea managementului în companiile de stat însă procesul de selecţie pentru conducerea AMEPIP – instituţia care ar trebui să garanteze aceste standarde – elimină din start candidaţii proveniţi din mediul privat.
Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a publicat rezultatele primei faze de selecţie a dosarelor pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinţi ai instituţiei.
Dintr-un total de 35 de candidaţi înscrişi, doar patru au fost declaraţi admişi, iar peste 90% dintre dosare au fost respinse pentru acelaşi motiv: neîndeplinirea condiţiilor din articolul 16, alineatul (2), litera (b) din Hotărârea de Guvern nr. 617/2023 – adică lipsa experienţei în conducerea sau administrarea unor entităţi din sectorul public.
Cu alte cuvinte, cei mai mulţi dintre candidaţi par să fi avut cariere construite în mediul privat, nu în administraţia publică. Iar acest detaliu i-a descalificat din start, chiar dacă experienţa lor managerială ar fi putut fi semnificativă în companii private, multinaţionale sau grupuri antreprenoriale.
AMEPIP, instituţia care are rolul de a evalua performanţa companiilor de stat, a ajuns astfel să impună o selecţie în care aproape toţi candidaţii din afara sistemului public sunt eliminaţi înainte de a ajunge la etapa interviului. Rezultatul este paradoxal: pentru o instituţie menită să monitorizeze guvernanţa corporativă şi eficienţa întreprinderilor publice rămân eligibili în principal cei care au activat tot în sectorul public.
Hotărârea de Guvern 617/2023 stabileşte că persoanele care aspiră la poziţii de conducere în cadrul AMEPIP trebuie să aibă „cel puţin cinci ani de experienţă în exercitarea unor funcţii de conducere în entităţi din sectorul public sau în organisme internaţionale”.
Formularea, aparent tehnică, are însă un efect clar: blochează accesul profesioniştilor din mediul privat, adică exact din zona din care statul declară că vrea să „importe” bune practici, eficienţă şi disciplină economică.
Secretariatul General al Guvernului (SGG) a lansat în prima parte a lunii octombrie procesul de selecţie pentru ocuparea posturilor de preşedinte şi doi vicepreşedinţi ai Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), instituţia care are rolul de a monitoriza şi evalua performanţele întreprinderilor publice. Mandatul este de patru ani, iar selecţia are loc în contextul îndeplinirii Jalonului 440 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Candidaţii trebuie să aibă studii superioare finalizate cu diplomă de licenţă în domenii precum juridic, economic, management sau administraţie publică, o experienţă profesională de minimum zece ani şi cel puţin şapte ani în funcţii de conducere executivă în companii private, întreprinderi publice sau instituţii ale administraţiei publice.
Printre cerinţele obligatorii se mai numără cunoaşterea unei limbi străine de circulaţie internaţională la nivel minim B2, lipsa antecedentelor penale şi fiscale, o stare de sănătate corespunzătoare şi absenţa oricăror conflicte de interese.
Procesul de selecţie se desfăşoară în două etape – evaluarea dosarelor şi interviul – iar candidaţii declaraţi eligibili în prima fază vor fi invitaţi la interviu. Printre criteriile de selecţie se numără competenţele în domeniul guvernanţei corporative, capacitatea managerială, planificarea strategică, abilitatea de a lua decizii şi experienţa în relaţia cu organizaţii internaţionale.
