Eveniment

Americanii şi-au încheiat treaba. Scutul antirachetă de la Deveselu a devenit complet funcţional. România a devenit o regiune geostrategică a NATO, dar şi o ţintă explicită pentru Rusia

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg alături de preşedintele Iohannis

Galerie foto

Autor: Iulian Anghel, Alexandru Moise

13.05.2016, 00:00 1213
O dată cu operaţiona­liza­rea completă a scutului antirachetă de la Deveselu, România a intrat în lanţul apărării strategice a NATO, dar a devenit şi o ţintă explicită pentru Rusia.

Inaugurarea scututului antirachetă de la Deveselu, petrecută ieri în prezenţa secretarului general al NATO Jens Stoltenberg, a provocat reacţii furibunde la Moscova.

Însă lucrurile probabil nu se vor opri aici. Pe fondul expansiunii Rusiei petrecute odată cu anexarea Crimeei, România cere o prezenţă militară NATO permenentă la Marea Neagră, lucru care nu este posibil acum în baza tratatelor încheiate între Alianţă şi Federaţia Rusă. Pe fondul creşterii tensiunilor însă lucrurile se pot schimba dramatic, iar decizii importante sunt aşteptate la viitorul summit al NATO de la Varşovia, din 8-9 iulie. Polonia, România, ţările baltice sau Bulgaria cer prezenţe masive ale soldaţilor NATO pe teritorul lor, în vreme ce americanii, dar şi aliaţii europeni, promit ţărilor din estul UE că le vor acorda un sprijin necondiţionat în cazul în care ar fi atacate. România are, astfel, o pu­ternică garanţie formală de securitate, iar Alianţa Nord-Atlantică va creşte prezenţa militară permanentă pe uscat şi pe mare în zona Mării Negre, spune Jens Stoltenberg. În urma anexării ilegale a Crimeei de către Ru­sia precum şi a evenimentelor din estul Ucrainei se impune imple­mentarea de măsuri în partea de est a NATO, a spus acesta.

În urma reacţiilor venite de la Moscova, secretarul general al Alianţei a explicat că tehnic este imposibil, cu sistemul de la Deveselu, să fie doborâte rachete balistice intercontinentale ru­seşti, prin urmare ameninţările din partea Rusiei sunt nejustificate şi ires­ponsabile. „Acest sistem nu se referă la Rusia, nu este îndreptat împotriva Rusiei, iar atât condiţiile fizice, cât şi geografia fac imposibil ca acest sistem să submineze Rusia. Este tehnic imposibil să doboare rachete balistice intercontinentale ruseşti. Aşadar, este un sistem îndreptat împotriva unor ameninţări care vin din afara zonei euroatlantice“, a declarat Stoltenberg, într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele Klaus Iohannis.

Preşedintele a repetat că sistemul are strict capacităţi devensive şi că nu este îndreptat împotriva niciunui stat, iar Rusia foloseşte aceste ocazii pentru a fi foarte vocală.

Preşedintele care este şeful Armatei, nu a participat la cermonia de la Deveselu, acolo fiind prezent la nivel înalt, din parte României, primul ministru. Din partea SUA a fost prezent secretarul adjunct al Departamentului Apărării Statelor Unite, Robert O. Work.

Elementele antirachetă din România, integrate în sistemul antibalistic NATO, sunt prezentate de Alianţa Nord-Atlantică drept o formă de contracarare a ameninţărilor balistice din ţări precum Iranul şi Coreea de Nord.

Scutul antirachetă de la Deveselu, care este operaţional de ieri are 24 de interceptoare de tip SM-3 şi se activează la detectarea unei rachete ostile de către radarele fixe sau mobile.

Scutul a fost amplasat în comuna Deveselu la Baza Militară 99 Deveselu (judeţul Olt), la 180 de kilometri de Bucureşti. Capabilitatea tehnică a bazei include un radar puternic, interceptori de rachete şi echipament de comunicaţii.

Trei baterii cu câte opt interceptoare de tip SM-3 sunt amplasate în Baza Militară. Standard Missile 3 (SM-3) reprezintă un sistem antirachetă naval, utilizat de către Forţele Navale ale Statelor Unite pentru a intercepta rachetele avioanelor, navelor, cele de croazieră şi cele intercontinentale, ca parte a Sistemului de Apărare Antirachetă Aegis. Intercepoarele SM-3 sunt produse de Raytheon, au o lungime de 6,55 metri şi un diametru de 0,34 metri.

Raytheon Company anunţa pe 5 mai 2015 că a primit un contract în valoare de 559 de milioane de dolari pentru a produce, la Redstone Arsenal, în Huntsville, 44 de rachete ghidate de tip Standard Missile-3 Block IB, care urmează să fie instalate în România în cadrul scutului antirachetă din Europa în 2015.

Interceptorii instalaţi la Deveselu (jud. Olt) nu au încărcătură explozivă şi nu sunt purtători ai unor încărcături periculoase (nucleare, biologice sau chimice). Ei sunt proiectaţi să distrugă rachetele ostile prin forţa impactului. Racheta are o autonomie de 500 de km şi o viteză maximă de 9,600 km/h.

Modulul IB SM-3 distruge rachete balistice în spaţiu folosind doar impactul, echivalent cu cel produs de un camion de zece tone la viteza de 966 de kilometri pe oră. Indiferent cum îl lansezi, SM-3 poate detecta ameninţări în spaţiu şi le distruge. Programul EPAA include mobilizarea unor nave dotate cu sistemul de interceptare a rachetelor balistice Aegis în Mediterana şi interceptorul Aegis adaptat pentru uscat în Romania şi Polonia.

Sistemul Aegis este instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent, există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis sunt utilizate în planul de creare a unui "scut antirachetă" NATO în Europa, scopul fiind contracararea ameninţărilor reprezentate de ţări din Orientul Mijlociu.

În România Sistemul Aegis a fost adaptat pentru uz terestru (Aegis Ashore) şi a fost instalat la baza de la Deveselu, urmând să fie instalat până în 2018, şi în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.

Sistemul THAAD este un sistem de rachete anti-balistice conceput pentru a doborâ rachete balistice cu rază scurtă şi medie aflate în faza terminală, utilizând o abordare "hit-to-kill". Racheta nu are nicio încărcătură dar se bazează pe forţa impactului pentru a distruge ţinta.

Sistemul antirachetă se activează la detectarea unei rachete ostile de către radarele fixe sau mobile, iar bazele sau navele militare lansează interceptorii tereştri care vor avea ca ţintă racheta inamică. Unul dintre obiectivele SUA este ca timpul de la detectare şi până la impact să ajungă să fie cât mai mic în viitorul apropiat, dorindu-se distrugerea rahetelor ostile în cel mai scurt timp de la momentul decolării acestora.

Participarea României la dezvoltarea componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă a fost decisă de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării la 4 februarie 2010.

Negocierea pentru scutul de la Deveselu au fost conduse de asistentul Secretarului de Stat al SUA pentru Controlul, Verificarea şi Conformitatea Armamentelor, Frank Rose, iar pentru partea română a negociat fostul ministru de Externe Bogdan Aurescu.

Scutul antirachetă a costat aproximativ 400 de milioane de dolari pentru amenajarea facilităţii şi în jur de 40 de milioane de dolari, costuri anuale, această sumă fiind suportată de SUA, declara Bogdan Aurescu, secretar de stat la vremea respectivă în Ministerul Afacerilor Interne.

România a investit 11 milioane de dolari în baza de la Deveselu, conform ministrului Apărării, Mihnea Motoc. Pentru anul fiscal 2015, Agenţia de Apărare Antirachetă a SUA a solicitat Congresului o finanţare de 123 de milioane de dolari pentru finalizarea componentei de la Deveselu şi pornirea lucrărilor din Polonia.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO