Eveniment

Analişti: Avem posibilitatea de a lua 29,2 mld. euro prin PNRR, nu înseamnă că îi şi luăm. Europa avea nevoie de România pentru obiectivele sale, dar banii ar putea intra abia în martie-iunie 2022

Klaus Iohannis, preşedintele României, Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene şi Florin Cîţu, premierul României

Klaus Iohannis, preşedintele României, Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene şi Florin Cîţu, premierul României

Autor: Roxana Petrescu

02.10.2021, 12:10 479

♦ Aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), prin care România poate accesa 29,2 miliarde de euro pentru programe economice privind redresarea postpandemie, este o posibilitate, nu o certitudine că acei bani vor intra în conturile economiei locale ♦ Totul va depinde de rapiditatea cu care autorităţile locale vor realiza ghidurile de finanţare, organizarea apelurilor de proiecte, selecţia acestor proiecte şi, cel mai important, finalizarea acestora până în 2026.

„Anunţul Comisiei Euro­pene privind aprobarea PNRR arată că avem posibilitatea de a lua acele 29,2 miliarde de euro, nu că automat vin banii. Atât pentru zona de grant, cât şi pentru cea de împrumuturi banii vin după îndeplinirea paşilor necesari şi implementarea reformelor cerute de UE“, spun specialiştii din piaţă. Din cele 29,2 miliarde de euro, 16 miliarde de euro reprezintă partea de împrumuturi.

România este una dintre ultimele ţări care au primit aprobarea pentru PNRR, deja 20 de state membre având unda verde din partea Comisiei Europene. Mai mult, 13 state europene au primit primele tranşe din finanţare pentru a începe proiectele.

„Impactul României este foarte important în atingerea ţintelor europene, aşa că puetem privi şi în această cheie aprobarea întregii sume pe care România a cerut-o“, au mai completat oamenii din zona energiei.

La nivel european, scopul principal este de a ajunge în 2050 la decarbonizarea economiei, pentru anul 2030 ţinta fiind de a reduce emisiile de carbon cu 55% faţă de anul 1990. România, prin producţia majoră de energie verde şi prin potenţialul semnificativ din această zonă, devine o piaţă cheie pentru atingerea ţintelor stabilite la nivel european.

De altfel, chiar preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, în prezenţa căreia a fost anunţată aprobarea PNRR-ului la Bucureşti, a precizat acest lucru. „Avem cel mai mare plan de redresare la nivel mondial. Astăzi (luni 27 septembrie), Comisia Europeană dă undă verde pentru planul de Redresare şi Rezilienţă al României. Planul României ne va ajuta să îndeplinim obiectivele: 41% din acest buget susţine energia verde şi vor fi investiţii strategice, de exemplu în transporturi, pentru căi ferate moderne“, a precizat Ursula von der Leyen.

De la aprobarea PNRR la accesa­rea sumelor sunt mai multe etape de trecut.

„Mai întâi trebuie elaborate ghidurile de finanţare, care vor fi realizate de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în colaborare cu ministerele implicate în atragerea acestor fonduri. După elaborarea ghidurilor, urmează apelurile de proiecte, selectarea acestora şi implementarea, care trebuie să fie finalizată în 2026 pentru a primi banii.“

Oamenii din piaţă spun că dacă aceste ghiduri vor fi realizate până a finalul acestui an, apelurile ar putea fi organizate în februarie-martie 2022, iar după evaluare, până în iunie ar putea intra şi primii bani.

Grecia, Portugalia sau Cipru, alături de marile economii precum Germania, Italia şi Spania deja s-au apucat de lucru cu banii din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, primele tranşe intrând deja în conturile statelor cu „temele“ făcute. Datele de la Comisia Europeană arată că deja 20 de state au Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă aprobat, 13 dintre acestea primind deja primele tranşe de bani pentru a se apuca de lucru.

Prin Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă, Comisia Europeană pune la dispoziţia statelor membre aproape 724 de miliarde de euro pentru susţinerea economiei în depăşirea dificultăţilor financiare generate de criza sanitară. Pentru accesarea banilor, statele membre sunt obligate să îndeplinească mai multe condiţii, dar trei sunt esenţiale: proiectele trebuie să fie gata până în 2026, 37% din sume fiind detinate investiţiilor care au ca ţintă protecţia mediului iar 20% fiind îndreptate către tranziţia digitală.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO