Eveniment

Analiştii au diminuat prognozele de creştere a PIB spre 2%, dar FMI vede încă posibil un avans de 2,4%

Analiştii au diminuat prognozele de creştere a PIB spre 2%, dar FMI vede încă posibil un avans de 2,4%

Autor: Claudia Medrega

09.10.2014, 00:06 260

Fondul Monetar Internaţional (FMI) consideră că România ar putea înregistra în acest an o creştere economică de 2,4%, în timp ce analiştii locali au diminuat estimările de la 3% spre 2%, sau chiar sub acest nivel, odată cu revenirea economiei în „recesiune tehnică“.

Majoritatea bancherilor locali au anticipat pentru a doua jumătate a anului o încetinire a economiei din cauza efectului de bază indus de agricultură, care a performat foarte bine anul trecut. Rămâne de văzut dacă Guvernul va da drumul la cheltuieli înainte de alegerile prezidenţiale pentru a da un impuls economiei.

Cea mai pesimistă prognoză privind creşterea PIB în 2014 vine de la ING Bank, care a ajustat estimarea de la 2,9% la 1,8%.

Economia a înregistrat în trimestrul al doilea o creştere de doar 1,2% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, după saltul puternic al PIB de 3,9% din primul trimestru. Pe ansamblul primului semestru creşterea economică a fost de 2,4%.

Al treilea trimestru a început cu stângul, după cum indică cifrele privind industria şi vânzările de retail, evoluţie remarcată de analişti. Scăderea producţiei industriale întăreşte ipoteza încetinirii exporturilor. Această evoluţie a indicatorilor susţine scenariul încetinirii creşterii economiei în acest an spre 2%, după creşterea de 3,5% înregistrată în 2013.

România a revenit surprinzător în recesiune tehnică după ce economia a înregistrat două trimestre consecutive de con­tracţie. În trimestrul al doilea PIB-ul a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,9% comparativ cu primul trimestru, pe date ajustate sezonier, după ce în primele trei luni ale anului declinul a fost de 0,1% faţă de T4/2013, conform datelor revizuite anunţate ieri de Institutul de Statistică.

Realitatea economică nu a contenit să ia prin surprindere instituţiile financiare internaţionale, analiştii locali şi autorităţile române, estimările privind creşterea PIB fiind corectate din mers de multe ori şi în acest an.

FMI indică în ediţia din octombrie a raportului World Economic Outlook o creştere economică de 2,4% pentru România în acest an după ce în ediţia din primăvară a aceluiaşi raport estima un avans al PIB de 2,2%. După misiunea din luna iunie pentru a treia evaluare a acordului stand-by, finalizată fără a ajunge la o înţelegere cu autorităţile române, FMI a publicat un comunicat în care arăta că se aşteaptă la o creştere a PIB de 2,8% în acest an.

Banca Mondială a îmbunătăţit la începutul anului estimarea privind creşterea economică de la 2,2% la 2,5%, iar în iunie prognoza a fost majorată de la 2,5% la 2,8%. Două modificări ale prognozei privind creşterea PIB a avut şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare: în ianuarie de la 2,2 la 2,4% şi în luna mai de la 2,4% la 2,6%. Comisia Europeană anticipează că PIB-ul României va creşte cu 2,5% în acest an, potrivit prognozei economice de primăvară, publicată la începutul lunii mai de executivul de la Bruxelles. Rămâne de văzut cât va fi estimarea pentru PIB în prognoza de toamnă a Comisiei Europene.

 

Dan Bucşa, UniCredit Bank Londra: Economia va avea de luptat pentru o creştere mai mare de 2%

Creşterea economică a avut în 2014  o bază mai largă, consumul privat adăugându-se la industrie şi exporturi, consideră Dan Bucşa, economist la UniCredit Bank Londra. El afirmă că economia va avea de luptat pentru o creştere cu mai mult de 2% an la an având în vedere că managementul slab al finanţelor publice afectează investiţiile, atât private, cât şi publice. „Alegerile pentru Parlamentul european din mai şi cele prezidenţiale din noiembrie au dus la creşterea cheltuielilor cu salariile şi a transferurilor către administraţia locală, în detrimentul proiectelor mari de infrastructură. Guvernul a cheltuit mult mai puţin decât era plănuit (deficitul bugetar a fost de 0,24% din PIB la opt luni), aşteptându-se probabil la o creştere a cheltuielilor la nivel local, aşa cum se întâmplă de obicei în anii electorali. Această teamă este subliniată de alocarea mai multor fonduri către administraţiile locale şi tăierea finanţărilor pentru proiectele de infrastructură şi a cofinaţărilor din fondurile UE.“

În acelaşi timp, un val recent de procese legate de acuzaţii de corupţie la adresa liderilor locali ar putea preveni tentaţia ca administraţiile locale să cheltuie la nivelul anterior anului 2009, când guvernul crea un deficit de 2-4% din PIB în ultimul trimestru din an, mai spune Bucşa. Consiliul Fiscal consideră că ţinta de deficit ar putea fi atinsă deorece guvernul încă supraestimează veniturile de anul acesta. Perspectiva pentru 2015 este legată de guvernul care se va instaura după alegeri. Totuşi, creşterea economică este estimată în jurul a 2,6% pe tot anul viitor. Accelerarea proiectelor de infrastructură şi îmbunătăţirea gradului de absorbţie a fondurilor euroepene este puţin probabilă şi este de aşteptat ca o mare parte a fondurilor europene alocate în perioada 2007-2009 să fie pierdute. Andra Oprescu

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank

„Orice prognoză care este peste 2% pare mai mult decât optimistă. Noi anticipăm acum o creştere economică de 2% pentru România în 2014. Însă, se pare că şi această prognoză a devenit destul de optimistă. Există motive palpabile să revizuim în jos. Ca să ajungem la o creştere de 2% pe tot anul ar trebui să se înregistreze un avans trimestrial de 1% în T3 faţă de T2 şi respectiv în T4 faţă de T3. Evoluţia indicatorilor în T3 a fost destul de slabă. Este puţin probabil să se înregistreze o creştere trimestrială peste 1%.“

AFACERI DE LA ZERO