Eveniment

Analistii sustin ca planul lui Tariceanu poate parea corect, dar nu este pentru criza

Analistii sustin ca planul lui Tariceanu poate parea corect, dar nu este pentru criza

Calin Popescu-Tariceanu

13.11.2008, 19:33 63

Analistii sustin ca planul de masuri al Guvernului ar putea parea corect, dar nu in cazul unei perioade de criza economica mondiala, cum e cea actuala, cand cuvantul de ordine ar trebui sa fie prudenta, ci mai degraba intr-o situatie de boom economic.

Premierul Tariceanu a anuntat miercuri primul pachet de masuri contra efectelor crizei externe. Printre masurile anuntate figureaza dublarea alocatiilor bugetare din 2009 pentru constructia de locuinte, scaderea CAS-ului cu inca 10 puncte procentuale, bonus fiscal de 5% pentru toti cei care isi vor plati impozitele la timp, scutirea de impozit a dividendelor reinvestite sau investite in noi firme.
"Problema este nu cea a alocarilor si destinatiei fondurilor, ci aceea a asigurarii resurselor financiare, care, din pacate, nu sunt argumentate. In timpul unei crize, cuvantul de ordine este "prudenta" nu "curajul" si "experimentarea", comenteaza Lucian Albu, directorul Institutului de Prognoza Economica din Academia Romana
Este greu de presupus, inainte de alegeri, ca aceste masuri vor fi preluate integral de catre viitorul Guvern, chiar sub conducerea aceluiasi premier.
"Desi aparent masurile sunt de factura liberala, la o analiza mai atenta ele se pot dovedi factori pertubatori pentru functionarea libera a economiei de piata, fara masuri interventioniste. 'Fortarea' cresterii prin diverse 'bonusuri' sau 'premii' este in contradictie cu o economie de piata libera functionala. De exemplu, a acorda prime pentru plata la timp a impozitelor, care este regula intr-o economie de piata avansata, s-ar putea dovedi un paleativ care de fapt ascunde functionarea improprie a economiei libere de piata. Cred ca acest gen de masuri, intr-o economie inca imatura, poate introduce noi complicatii al caror efect este foarte greu de cuantificat", mai spune Albu.
Exceptia ar fi investitia in sectorul constructiilor de locuinte, prevazuta in plan, care, dupa cum se stie din teoria si practica economica, poate fi un bun "precursor" al depasirii mai calme a unei crize, in opinia lui Albu.
La randul sau, Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicata, spune ca unele masuri din planul Guvernului sunt dezirabile, dar nu in acest moment, si explica ca deciziile au fost luate "pe genunchi", planul fiind "o colectie de aforisme".
"Toate masurile ingreuneaza politica bugetara, reduc veniturile si nu ofera solutii alternative pentru cresterea acestora, chiar in aceste conditii in care se estimeaza diminuarea incasarilor din cauza incetinirii ritmului de crestere economica", spune Voinea.
El spune ca impactul acestor masuri, cuantificat la circa 10 mld. euro, este echivalentul salariilor bugetarilor intr-un an de zile. "Guvernul a stimulat economia, cand mergea bine, prin cota unica. Cand economia merge prost, nu o stimulezi prin politici contraciclice", concluzioneaza Voinea.
Producatorii din industria alimentara sustin ca toate masurile propuse de Guvern sunt bune, unele dintre ele fiind sugerate chiar de ei. Cu toate acestea, ei au si alte propuneri pentru dezvoltarea economica. "Avem nevoie de un sprijin din partea statului, care ar trebui sa aiba o abordare diferita fata de companiile romanesti, in comparatie cu cea pe care o are pentru multinationalele de pe plan local, care isi reloca in ultima perioada businessul in alte tari din apropiere pentru a reduce costurile. Noi avem 2.500 de angajati si nu avem cum sa ne mutam compania in alta tara. In prezent, concurenta neloiala ne afecteaza mai mult decat criza financiara, deoarece este mult haos la nivel administrativ", a declarat Radu Timis, presedintele si actionarul CrisTim, unul dintre cei mai mari producatori locali de preparate din carne.
"Toate deciziile sunt binevenite, dar ar fi fost si mai bine daca acestea ar fi fost si mai agresive. Ceea ce am avea nevoie acum este de o corelatie intre dobanzile la creditele in euro fata de cele in lei, care ar trebui sa fie mai stabile. In timp ce sunt menajati cei care au luat credite in euro, dobanzile la creditele in lei au crescut cu 20-25%", a declarat Constantin Boromiz, actionarul Boromir Ramnicu-Valcea.
Cornel Penescu, unul dintre cei doi proprietari ai grupului Pic, spune ca reactiile statului trebuie sa fie mult mai rapide, pentru ca sunt multe sectoare din economia romaneasca cu probleme grave, generate in primul rand de inghetarea creditarii. "Cred ca trebuie luate masuri imediate pentru fluidizarea creditarii bancare. Toti spun ca bancile nu au probleme, dar atunci de ce nu mai dau bani?", a mai spus el. In opinia sa, suma de 250 mil. euro propusa de Guvern pentru majorarea capitalului CEC Bank este "destul de mica" pentru a avea efectele scontate.
 
 
Planul Guvernului in detaliu
  • Scaderea CAS-ului cu inca 10 puncte procentuale
  • Bonus fiscal de 5% pentru toti cei care isi vor plati impozitele la timp.
  • Dividendele reinvestite sau investite in noi firme vor fi scutite de impozitare.
  • Investitii de 220 mil. euro pentru constructia de locuinte sociale
  • 1.000 de euro vor primi firmele pentru fiecare loc de munca nou creat daca angajeaza someri de mai mult de 3 luni.
  • Suplimentarea cu 100 de milioane de euro anual a plafoanelor de garantare a dobanzilor pentru Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri si Fondul de Garantare a Creditului Rural.
  • 3 mld. euro sub forma de ajutor de stat destinat investitiilor creatoare de noi locuri de munca si care inglobeaza inovatie si progres tehnologic.

AFACERI DE LA ZERO