♦ Vârful crizei sanitare a fost deja atins în UE, o serie de ţări relaxând restricţiile gradual începând cu a doua jumătate a lunii aprilie ♦ Economiile UE şi cea României au atins minimul în aprilie şi în trimestrul al doilea al lui 2020, per ansamblu, crede Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania.
Într-o analiză dedicată perioadei de restricţii de mişcare, analiză ce propune şi un scenariu postpandemie, Rădulescu examinează efectele carentinei şi ajunge la concluzia, în lumina datelor existente la acest moment, că vârful căderii economice a fost atins în aprilie şi că România şi lumea se îndreaptă spre un scenariu al revenirii în V.
Acest şoc va modifica paradigma comerţului internaţional pe termen scurt, reprezentând o oportunitate pentru ţările cu istoric/tradiţie în deficite comerciale. Incidenţa pandemiei evidenţiază o serie de oportunităţi investiţionale în România (pe termen scurt şi mediu), îndeosebi la nivelul infrastructurii critice. Principalele provocări sunt evitarea blocajului la nivel microeconomic, menţinerea ratingului suveran, redinamizarea investiţiilor productive şi diminuarea dependenţei de importuri, comentează Rădulescu în studiul “Economia românească postpandemie şi perspectivele pe termen mediu“.
Dincolo de dezastrul pe care-l lasă în urmă, criza prin care trecem oferă României bune oportunităţi de schimbare a registrului în logica căruia a funcţionat în ultimele decenii.
Digitalizarea economiei (inclusiv în sfera sectorului public), orientarea cererii spre bunuri şi servicii realizate în România, dezvoltarea de centre regionale pentru diverse ramuri din industrie şi servicii sunt câteva dintre aceste oportunităţi.
Economia ar putea creşte cu un ritm mediu anual de peste 2,5%, în perioada 2020-2022, evoluţie susţinută de mixul relaxat (fără precedent) de politici economice (la nivel mondial, în sfera europeană şi pe plan intern) inclusiv nivelul redus şi accesibil al costurilor reale de finanţare, arată economistul.
Conform acestui scenariu dinamica cererii interne se va normaliza (ritmuri medii anuale în jurul nivelului de 3% pentru investiţiile productive şi consumul privat, în intervalul 2020-2022). De asemenea, ne aşteptăm la ameliorarea contribuţiei exportului net la dinamica anuală a PIB pe termen scurt şi mediu.
Alte previziuni:
⇒Pentru rata medie anuală a şomajului previzionăm un nivel mediu anual de 5,4%, în perioada 2020-2022.
⇒ Euro/leu va continua tendinţa de apreciere graduală în trimestrele următoare.
⇒ Costurile de finanţare vor converge spre nivelurile din Europa Centrală şi din Zona Euro.
⇒ Ne aşteptăm la ajustarea deficitului de cont curent, în intervalul 2020-2022.
⇒ Politica fiscal-bugetară va iniţia un proces de consolidare în 2021.
