♦ În 2016, IMM-urile aveau 50% din cifra totală de afaceri, iar an de an procentul a scăzut până în 2022 la circa 45% ♦ IMM-urile domină câteva din sectoarele economice locale, precum construcţiile, HoReCa şi agricultura ♦ Bihor, Arad, Botoşani, Ialomiţa, Tulcea, Brăila şi Bistriţa-Năsăud sunt exemple de judeţe unde IMM-urile domină economia locală şi realizează o cifră de afaceri mult mai mare decât companiile mari.
IMM-urile reprezintă nucleul economiei, având o marjă de profit peste marile companii din România. Microîntreprinderile, companiile mici şi mijlocii, în număr de 889.000, realizează 45% din cifra de afaceri din economie, în timp ce restul reprezintă contribuţia a 2.200 de firme mari, potrivit datelor Registrului Comerţului.
În timp, ponderea veniturilor obţinute de IMM-uri în cifra de afaceri din economie a scăzut. În 2016, IMM-urile aveau 50% din cifra totală de afaceri, iar an de an procentul a scăzut până în 2022 la circa 45%. Această involuţie arată că IMM-urile pierd teren în ceea ce priveşte puterea lor economică, însă demonstrează că unele companii din categoria IMM-urilor au trecut în liga mare, a companiilor mari.
„Companiile mijlocii transferate înspre companiile mari ajută la creşterea suplimentară. Companiile IMM luate individual par nesemnificative în comparaţie cu companiile mari, dar dacă agregăm şi segmentăm datele, dintr-odată situaţia se schimbă radical. De asemenea, există foarte multe variaţii la nivel de judeţ sau industrii, care demonstrează un echilibru imperfect între IMM-uri şi corporaţii. Sunt câteva industrii precum construcţii, agricultură, transporturi unde IMM-urile domină“, a spus Liviu Sav, cofondator al Bridge-to-Information, prezent în cadrul conferinţei ZF IMM’24. Echilibrul IMMperfect.
Dacă la nivel naţional IMM-urile obţin venituri mai mici decât companiile mari, situaţia se schimbă când este pusă lupa pe fiecare judeţ, existând variaţii de la caz la caz. Spre exemplu, în judeţul Cluj IMM-urile realizează 55% din cifra de afaceri a judeţului şi 73% din profitul net, arată datele platformei Bridge-to-Information.
În Timişoara, IMM-urile obţin 48% din cifra de afaceri a judeţului, fiind aproape de un echilibru cu marile companii. Însă IMM-urile realizează peste trei sferturi din profitul net al judeţului. Puterea micilor companii este şi mai mare în judeţul Iaşi, unde IMM-urile reuşesc să obţină 78% din cifra de afaceri înregistrată pe tot judeţul. Bihor, Arad, Botoşani, Ialomiţa, Tulcea, Brăila, Bistriţa-Năsăud sunt de asemenea exemple de judeţe unde IMM-urile domină economia locală şi realizează o cifră de afaceri mult mai mare decât companiile mari.
Bucureştiul este una din zonele din ţară unde IMM-urile au cea mai mică putere, Capitala fiind şi „casa“ unde cele mai mari companii din ţară îşi au sediul, acolo unde sunt înregistrate şi veniturile. În Bucureşti, IMM-urile realizează aproape 30% din cifra de afaceri.
„Judeţul Bacău performează diferit faţă de ţară. În 2016, ponderea cifrei de afaceri la firmele mari era undeva la 47% şi a crescut la 63%. Aici avem foarte multe afaceri antreprenoriale şi nu avem deloc corporaţii. Este un judeţ în care firmele mari nu sunt corporaţii, o situaţie unică la nivel de ţară“, a explicat Liviu Sav.
Bacăul este cel mai puternic judeţ din perpectiva puterii antreprenoriale, de unde au pornit şi încă îşi au sediul în judeţ companii precum Dedeman, cel mai mare retailer român de bricolaj, companiile din grupul UMB, deţinut de Dorinel Umbrărescu, Chimcomplex şi altele. Cu cât aceste companii devin şi mai mari şi obţin venituri în creştere, companiile mari realizează şi mai mult din cifra de afaceri a judeţului.
Cu toate acestea, deşi companiile IMM nu reuşesc să obţină venituri peste minoritatea formată din companiile mari, la nivel naţional aceste firme se dovedesc a fi mult mai profitabile. Astfel, marja de profit a IMM-urilor este de 14% faţă de 7% marja medie a firmelor mari. În 2022, microîntreprinderile, companiile mici şi mijlocii au realizat un profit net de 163 miliarde lei, adică 61% din total, faţă de doar 103 miliarde lei profitul net al marilor companii de pe plan local.
IMM-urile sunt şi cei mai mari angajatori de pe piaţa locală, astfel că plătesc salariile a peste 64% din angajaţii din economie. Astfel, în microîntreprinderi, companii mici şi mijlocii lucrau în 2022 peste 2,7 milioane de persoane. Singura categorie de companii care a reuşit să depăşească pragul de 1 milion de angajaţi, adică 24% din economie, este cea a microîntreprinderilor, micile businessuri care au între 0 şi nouă angajaţi şi venituri de până în 2 milioane de euro.
La nivel de industrii, IMM-urile domină câteva din sectoarele economice locale, precum construcţiile, HoReCa sau agricultura. În sectorul construcţiilor, 80% din cifra de afaceri înregistrată în această ramură economică este obţinută de IMM-uri. În agricultură, IMM-urile obţin 78% din cifra de afaceri, în timp ce în sectorul hotelurilor şi restaurantelor IMM-urile realizează 85% din cifra de afaceri.
„Componenta companiilor mari de dominare a cifrei de afaceri vine din primele două industrii – comerţ şi industria prelucătoare. Cele două reprezintă peste 65% din cifra de afaceri a economiei naţionale“, a adăugat Liviu Sav.
IMM-urile nu au puterea economică a marilor companii, însă ele se dovedesc a fi mult mai profitabile şi sunt cele care adună mare parte din forţa de muncă locală, ceea ce face din această categorie de companii să reprezinte nucleul economiei.
„Dincolo de informaţii, statistici şi analize, multe dintre IMM-uri deservesc corporaţiile şi acest lucru nu trebuie uitat. Există o adevărată simbioză între ele. Lupa prin care privim IMM-urile şi contextul prin care le analizăm influenţează foarte mult rezultatele la care ajungem. Consider că IMM-urile sunt mult mai importante decât par printr-o analiză macroeconomică care de multe ori este superficială“, a mai spus Liviu Sav.
Sursa: Bridge-to-Information
