Bursele americane nu au răspuns aşa cum Donald Trump se aştepta la politicile comerciale aplicate sub umbrela MAGA, prin urmare, piaţa de capital americană este pe minus anul acesta, situaţie care pare a fi una de durată după discursul preşedintelui din faţa Congresului american, arată analiştii XTB
„Între SUA şi Europa, investitorii au ales, şi nu în sensul politicilor actuale ale administraţiei prezidenţiale de a pune America pe primul loc. De la începutul anului, indicele EuroStoxx 50 are un avans de 9,6%. În Germania, DAX a crescut cu 11,5%. Dincolo de ocean, programul MAGA nu are, deocamdată, ecou favorabil în plan bursier. Piaţa de capital americană, care strălucise doi ani la rând, în 2023 şi 2024, prin creşteri de peste 20%, este pe minus anul acesta. S&P500 a pierdut 1,5% de la 1 ianuarie, Nasdaq 3% iar Dow Jones menţine un avans minor de 0,3%. În acelaşi timp, în Hong Kong indicele Hang Seng are un plus de 20,2%, iar indicele Shanghai Composite al bursei din China un avans de 2,4% anul acesta”, susţine Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XRB România.
Conform acestuia, bursele americane au intrat într-o perioadă de scădere, accentuată în ultimele şedinţe din februarie şi începutul lunii martie. Răcirea entuziasmului vizavi de AI a dus la contracţia titlurilor Nvidia, dar şi a altor nume uriaşe din tehnologie, pe un fond de preocupare faţă de perspectivele de transformare a investiţiilor din domeniu în resurse generatoare de profit. În egală măsură, DeepSeek a creat valuri în ianuarie, prin urmare, pieţele nu scapă din vedere posibilitatea unei curse competitive foarte strânse.
În plus, yenul japonez s-a apreciat marţi, în urma comentariilor preşedintelui Trump. Întărirea monedei contribuie la închiderea poziţiilor de investiţii alimentate de împrumuturi relativ ieftine în yeni, cu efect de intensificare a presiunilor de vânzare pe burse, mai ales în situaţii precum furtuna din piaţă de marţi şi volatilitatea de miercuri, adaugă consultantul de strategie XTB România.
În acelaşi timp, taxele vamale de 25% pentru Mexic şi Canada au venit ca un şoc, iar confirmarea lor, cu puţin înainte de a intra în vigoare, a lovit cotaţiile bursiere. Până atunci unii participanţi păstraseră speranţa că o amânare sau scutire de ultimă oră ar putea salva situaţia, fie şi temporar.
„Mai mult, discursul de acum câteva ore al preşedintelui Trump în faţa Congresului pare să anunţe că politicile comerciale dure sunt, de fapt, de durată: vor fi obţinute <trilioane> de dolari ca venituri, reechilibrarea relaţiilor considerate incorecte, taxele vamale se vor petrece destul de repede, iar preţurile mai mari vor aduce perturbări minore, care vor fi depăşite. În cele din urmă, America ar trebui să fie mai bogată, a adăugat Donald Trump”, adaugă Claudiu Cazacu.
La rândul său, Canada răspunde cu taxe vamale de 25% pentru importuri de 155 de miliarde de dolari canadieni din SUA. Un război comercial nu vine cu semne bune pentru cele două economii, subliniază consultantul de strategie din cadrul XTB România.
„În economia reală, semnalele de deteriorare se adună, de la stagnare în industrie şi pesimismul consumatorilor, la creşterea aşteptărilor privind inflaţia. Potrivit Atlanta Fed, estimarea pentru PIB în primul trimestru a coborât la -2,8% faţă de trimestrul anterior, mult sub estimările curente ale analiştilor. Având presiunea preţurilor accentuată de taxele vamale, Rezerva Federală nu ar avea spaţiu pentru a coborî dobânzile semnificativ, dacă nu detectează o încetinire abruptă a economiei. Traderii încep să vadă, însă, tocmai această posibilitate: o surprinzătoare slăbire a economiei, care readuce posibilitatea de a vedea 0,75 puncte tăiate din dobânda de referinţă până în decembrie”, mai spune Cazacu.
China va înfrunta un nivel al taxelor vamale suplimentare de 20%. Nivelul mediu efectiv al importurilor chineze în SUA ajunge la 33%, de la 13% anterior preluării mandatului lui Trump. E a doua rundă de taxe vamale majorate care generează un răspuns din partea Chinei, dar de data aceasta, China ripostează acolo unde Trump are cea mai mare susţinere: în statele preponderent agricole, cu taxe majorate la 15% pentru porumb şi la 10% pentru soia, adaugă Claudiu Cazacu.
În acelaşi timp, China păstrează ţinta de creştere de 5% şi îşi continuă reorientarea modelului de creştere prin susţinerea consumului intern în faţa unor schimbări „accelerate nemaivăzute în ultimul secol”. Deficitul bugetar e setat la aproximativ 4% din PIB. Anticiparea, în urma semnalelor anterioare, a unor astfel de măsuri fiscale a încurajat optimismul pe bursele chineze, ca şi mesajele ”mai calde” la adresa antreprenorilor din tehnologie.
Pe de altă parte, interesul investitorilor pentru Europa e stimulat de nivelul relativ coborât al evaluărilor faţă de SUA şi de schimbările geopolitice.
„Programele de investiţii în apărare au adus un flux de capital, acţiunile companiilor specializate, dar şi ale grupurilor industriale au acţionat ca un motor al pieţelor. În plus, Germania are în plan deblocarea a 500 de miliarde de Euro pentru investiţii în infrastructură, transport, energie, locuinţe şi ridicarea limitei de datorie din Constituţie. La nivel european, 150 de miliarde de Euro din împrumuturi s-ar adăuga altor peste 600 de miliarde de Euro alocate din bugetele ţărilor UE pentru apărare. Investitorii au simţit viteza schimbărilor şi au propulsat Euro la cel mai înalt nivel de după noiembrie 2024, şi cu 3,4% peste 1 ianuarie în raport cu dolarul american”, mai punctează Claudiu Cazacu.
Volumul informaţiilor şi schimbărilor pe care trebuie să le proceseze investitorii este neobişnuit chiar şi pentru debutul unui mandat prezidenţial în SUA. Până acum, anul acesta, ei au găsit motive pentru a spori capitalizarea burselor din China şi Europa, contractând-o pe cea din SUA şi transformând radical topul randamentelor anilor trecuţi: „Deşi viitorul este incert şi schimbări pot, şi foarte probabil, vor apărea, tendinţele actuale pot genera o perioadă volatilă şi dificilă în plan bursier, în termeni relativi, în primul rând în SUA”.
