♦ O firmă de cercetare, una din domeniul sportului, una de turism şi două firme de consultanţă cu afaceri cumulate de 6 milioane de euro pe an derulează proiecte europene de 100 de milioane de euro ♦ Nicuşor Crişan, Ioana Crişan şi Camelia Şotan sunt rude şi sunt administratorii a trei dintre firmele care au cele mai mari finanţări POCU, cu finanţări totale de 50 de milioane de euro.
IPA (cercetare), Unic Sports (activităţi ale bazelor sportive), Global Commercium Development (consultanţă), Ymac Saby Company (consultanţă) şi Ioanida Turism (servicii de cazare) sunt „campionii“ privaţi ai finanţărilor obţinute prin POCU- Programul Operaţional Capital Uman, programul cu o finanţare europeană de peste 4 miliarde de euro în perioada 2014-2020.
Împreună, cele cinci companii derulează 84 de proiecte cu finanţare POCU şi primesc finanţări europene în cuantum de aproape 100 mil. euro, iar cifra lor de afaceri cumulată în 2021 este de doar 6 mil. euro. Dintre acestea, 3 companii sunt deţinute de aceeaşi familie.
„Crişan Ioana Maria (administrator Ioanida Turism- n.red.) este soţia mea, iar Şotan Camelia (adminimstrator Ymac Saby Company – n.red.) este cumnata mea, firmele demarând activitate pe POSDRU din anul 2013“, a transmis, într-un raspuns pe e-mail, Nicuşor Alin Crişan, administratorul Unic Sports. Împreună, cele trei companii ale familiei Crişan/Şotan sunt implicate în 53 de proiecte POCU şi au obţinut finanţări în valoare totală de aproape 50 de milioane de euro.
POCU, urmaşul programului POSDRU (din exerciţiul financiar 2007-2013), a creat un nou model de business, în care unele companii şi-au modificat activitatea de bază, pentru care au fost înfiinţate, şi care se ocupă astăzi de implementarea de proiecte cu finanţare europeană. Ele şi-au adaptat existenţa la cerinţele necesare pentru accesarea acestor fonduri şi s-au „mufat“ la acest robinet de bani europeni, pentru că legea şi mecanismul de finanţare le permit.
POCU este o pită bună de mâncat pentru unele firme şi ONG-uri, dar din păcate banii nu aduc efectul dorit, nu ajung la cei care au nevoie de ei, ci îi îmbogăţesc pe unii dintre beneficiari. Autorităţile de management şi organismele intermediare permit ca unele firme să implementeze proiecte de zeci de milioane de euro tocmai ca absorbţia de fonduri să fie mai bună, deşi nu e tocmai moral ce se întâmplă, spune un expert în finanţări europene care doreşte să îşi păstreze anonimatul.
IPA SA, companie cu activitate în cercetare, proiectare şi producţie de echipamente şi instalaţii de automatizare, se află în topul celor mai mari companii private care au obţinut finanţare prin POCU, potrivit datelor centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Ministerul Fondurilor Europene. IPA SA este o companie care provine dintr-un fost institut de cercetare-proiectare pentru automatizări privatizat după Revoluţie, deţinută în prezent de patru persoane fizice (Amira Secăreanu, Constanţa Soare, Florian Udrescu, Silviu Dorian Chelaru) şi trei persoane juridice (Cluster Imob SRL, Silche Imobiliare SRL, Straero SA). Contactaţi de ZF, reprezentanţii IPA nu au dorit să facă comentarii.
Compania are în prezent în derulare 17 proiecte finanţate prin POCU şi primeşte de la UE peste 140 de milioane de lei (28 de milioane de euro) pentru acestea.
NEET, tinerii fără job şi care nu sunt la şcoală, aduc încasări mari firmelor de implementare de proiecte
Unic Sports SRL, care activează în sectorul activităţi ale bazelor sportive, se află pe locul 2 în topul firmelor cu cele mai mari finanţări obţinute prin POCU. Compania este implicată în 20 de proiecte POCU, de unde obţine o finanţare de 93 de milioane de lei (18,6 mil. euro), iar cifra de afaceri din 2021 a companiei a fost de circa 300.000 de lei (60.000 de euro).
Purtăm cu mândrie onoarea de a aduce un plus de valoare vieţii de zi cu zi pentru fiecare dintre beneficiarii finali ai proiectelor aflate în implementare - tineri NEET sau angajaţi, a transmis, într-un răspuns pe e-mail, Nicuşor Alin Crişan, administrator al companiei Unic Sports. El a oferit câteva exemple de proiecte POCU în care compania Unic Sports este implicată, printre care se numără: proiecte care vizează 420 de tineri (16-29 de ani) care au abandonat studiile primare şi gimnaziale şi care se întorc în programe de educaţie de tip a doua şansă, proiecte pentru 1060 de tineri (16-29 de ani) care participă la cursuri de formare profesională continuă ca să le fie mai uşor să se angajeze, proiecte care vizează cursuri de formare pentru angajaţi în domeniul IT şi proiecte legate de formarea a 660 de angajaţi din sectorul public şi privat care au un nivel scăzut de calificare.
Unic Sports, Ioanida Turism şi Ymac Saby Company se află în top 5 campioni privaţi ai finanţărilor POCU şi sunt controlate de aceeaşi familie: Nicuşor Alin Crişan (soţ), Ioana Crişan (soţie) şi Camelia Şotan (sora Ioanei Crişan).
În ceea ce priveşte diferenţa mare dintre cifra de afaceri a companiei şi valoarea finanţărilor obţinute din fonduri europene, Nicuşor Alin Crişan de la Unic Sports a spus: „La momentul finanţării nerambursabile pentru toate proiectele finanţate prin POCU, cifra de afaceri nu reprezenta un criteriu care să fie luat în calcul. (...) Finanţările acordate, din punct de vedere contabil, sunt încadrate în linii distincte de buget – identificate ca subvenţii, nefiind luate în calculul cifrei de afaceri“.
Pe locul trei în topul finanţărilor POCU se află compania Global Commercium Development, cu activităţi în domeniul consultanţei pentru afaceri şi management, care a obţinut finanţări POCU de 91 de milioane de lei (18,2 mil. euro), la afaceri de 4 milioane de lei (0,8 mil. euro) în 2021. Compania este deţinută de Daniel Cosmin Comăniţă şi nu a răspuns solicitării ZF.
Pe următoarele locuri în clasament se află Ymac Saby Company (consultanţă pentru afaceri şi management) şi Ioanida Turism (servicii de cazare). Ymac Saby Company, deţinută de Camelia Şotan, are proiecte în valoare de 79 de milioane de lei (15,8 mil. euro), iar Ioanida Turism, deţinută de Ioana Maria Crişan, are proiecte în valoare de 74 de milioane de lei (14,8 mil. euro).
ZF a transmis o solicitare şi Ministerului Fondurilor Europene, în care a întrebat dacă cele cinci companii au capacitatea de a derula toate proiectele pentru care au obţinut finanţarea prin POCU, având în vedere resursele de care dispun şi de ce aceste companii au obţinut finanţări mult mai mari decât cifra lor de afaceri.
„(...) Entităţile juridice menţionate de petent, respectiv: IPA SA, Unic Sports SRL, Global Commercium Development SRL, Ymac Saby Company SRL si Ioanida Turism SRL au capacitate financiară de a implementa proiecte multiple. Conform algoritmul de calcul al capacităţii financiare descris anterior, din perspectiva reglementărilor POCU în raport cu verificarea capacităţii financiare a solicitanţilor cu proiecte multiple, entităţile juridice menţionate de dumneavoastră dispun de capacitatea financiară de a implementa aceste proiecte“, au transmis reprezentanţii echipei de comunicare a Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
Latura ascunsă a POCU, un program de 4,3 miliarde de euro
POCU, asemenea predecesorului program POSDRU (din exerciţiul de finanţare 2007-2013), are o problemă structurală, pentru că mecanismul în care funcţionează face ca, în final, oamenii care au nevoie de aceşti bani europeni să nu fie cu adevărat ajutaţi, spun cei care au identificat deficienţele programului.
Atunci când dai proiecte, ar trebui să le dai unor companii care au dovedit că ştiu să facă business, nu unor companii care să facă proiecte. Rolul unei companii nu este acela de a face proiecte. Care este logica atunci când ai un business în nu ştiu ce domeniu şi câştig proiecte ca să formez bucătari şi mai dau şi bani de la mine pentru cofinanţare? Dacă ai o firmă de construcţii şi formezi zidari pe care să îi angajezi ulterior, are logică să dai 5% cofinanţare, pentru că până la urmă firma iese în câştig, a spus Robert Şova, preşedintele CECCAR - Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. El a spus că organizaţia pe care o reprezintă a semnalat problemele POCU încă de când au fost consultări publice şi că a propus subvenţionarea companiilor care creează locuri de muncă şi care formează specialişti în funcţie de nevoile pe care le au.
„La momentul finanţării nerambursabile pentru toate proiectele finanţate prin POCU, cifra de afaceri nu reprezenta un criteriu care să fie luat în calcul. (...) Finanţările acordate, din punct de vedere contabil, sunt încadrate în linii distincte de buget – identificate ca subvenţii, nefiind luate în calculul cifrei de afaceri“
„Eu aşa aş fi făcut: tu, ca implementator de proiecte, caută-ţi grup ţintă, caută-ţi firmele care vor să angajeze şi apoi plăteşte-le formarea oamenilor pentru ei. Firma îşi asumă că îl angajează, îl şi formează pe bani, şi aşa se închide cercul. Dar asta însemna că nu mai făceau unii cursurile de formare în domenii în care nu e nevoie. Ce face un NEET care se formează ca bucătar într-un astfel de proiect? Că degeaba face cursurile dacă rămâne tot NEET. Mai bine banii mergeau la firmele care îi angajează şi îi formează“, a adăugat Robert Şova.
Cine sunt beneficiarii finali ai POCU
Valeriu Furtună are 23 de ani şi a obţinut o finanţare de circa 120.000 de lei (24.000 de euro) pentru planul de afaceri pe care l-a depus în cadrul unui proiect cu finanţare europeană derulat de IPA SA. El face parte din aşa-numitul grup ţintă al proiectului ProNEETs Sud-Est, care are ca obiectiv asumat creşterea ocupării şi îmbunătăţirea nivelului de competenţe pentru un număr de minimum 375 de tineri NEETs şomeri cu vârsta între 16 şi 29 ani.
„Am fost la un curs de formare antreprenorială în cadrul proiectului, au fost nişte lecţii la care am participat la Tulcea, dar pot să zic că majoritatea informaţiilor prezentate acolo le ştiam. La finalul cursurilor am dat un fel de examen (...). Diploma bănuiesc că o luau toţi. După diplomă, alegeai dacă vrei să depui sau nu un plan de afaceri pentru finanţare. Aşa că am depus planul de afaceri în care am solicitat 120.000 de lei pentru un atelier de bijuterii şi de curând am primit şi prima tranşă din bani“, spune Valeriu Furtună. El spune că, la momentul cursurilor, nu era nici angajat şi nici student, deci se încadra în categoria NEET, pentru că renunţase între timp la facultate. Proiectul ProNEET Sud-Est, finanţat prin POCU, are o valoare totală de 4,87 milioane de lei, din care
4,7 milioane de lei vin de fonduri nerambursabile, iar contribuţia companiei-beneficiar, IPA SA, este de circa 153.000 de lei.
În exerciţiul financiar anterior, la POSDRU se vorbea de un adevărat jaf, care a adus sancţiuni de la Uniunea Europeană, întrucât salariile trainerilor erau supraevaluate, iar achiziţiile de maşini scumpe erau la ordinea zilei în proiecte destinate să ajute persoanele din comunităţile vulnerabile să-şi găsească un loc de muncă.
POCU este o pită bună de mâncat pentru unele firme şi ONG-uri, dar din păcate banii nu aduc efectul dorit, nu ajung la cei care au nevoie de ei, ci îi îmbogăţesc pe unii dintre beneficiari. Autorităţile de management şi organismele intermediare permit ca unele firme să implementeze proiecte de zeci de milioane de euro tocmai ca absorbţia de fonduri să fie mai bună, deşi nu e tocmai moral ce se întâmplă, spune un expert în finanţări europene care doreşte să îşi păstreze anonimatul.
