• Leu / EUR4.7776
  • Leu / GBP5.5732
  • Leu / USD4.3172
Eveniment

Andreas Treichl, Erste: Viitorul nu va fi al ţărilor, al naţiunilor, ci al oraşelor. Pentru tinerii de azi nu va mai conta ţara de unde sunt, ci oraşul unde locuiesc şi unde muncesc. Azi poţi să stai în Bucureşti, mâine în Praga şi apoi în Viena. Retorica asta naţionalistă este o prostie

Andreas Treichl, Erste: Viitorul nu va fi al ţărilor, al naţiunilor, ci al oraşelor. Pentru tinerii de azi nu va mai conta ţara de unde sunt, ci oraşul unde locuiesc şi unde muncesc. Azi poţi să stai în Bucureşti, mâine în Praga şi apoi în Viena. Retorica asta naţionalistă este o prostie

Autor: Cristian Hostiuc

19 oct 2019 8285

Ţările din Europa Centrală şi de Est aniversează în acest an 30 de ani de la căderea comunismului şi ieşirea de sub sfera de influenţă a sovieticilor, apariţia/reapariţia capitalismului, intrarea investiţiilor străine, trecerea sub zona de influenţă americană, germană, franceză sau austriacă, deschiderea graniţelor, intrarea în NATO şi Uniunea Europeană, toate, lucruri care au adus creşterea economică, creşterea puterii de cumpărare, dar o prosperitate care nu a fost împărţită la fel la toată lumea.

“În ’90, Polonia era o ţară falimentară şi uite unde suntem acum”, spune Jan Krzysztof Bielecki, fost premier al Poloniei, fost bancher, în prezent preşedintele firmei de audit şi consultanţă EY Polonia.

Pentru noi transformarea economică a fost un succes, chiar dacă la început am avut lideri incompetenţi şi corupţi şi am făcut multe greşeli care nu trebuiau făcute, a menţionat Andrej Babis, premierul Cehiei.

“Dacă am fi vândut mai mult din industrie investitorilor străini, aşa cum am făcut cu Skoda, am fi fost într-o situaţie mult mai bună. Deşi stăm bine din punct de vedere fiscal şi avem o situaţie a finanţelor foarte bună, avem mari probleme de infrastructură, nu avem un drum, nu avem un TGV care să lege Berlinul de Praga şi de Viena. Vrem să ţinem mai mulţi bani în ţară (în Cehia), să-i determinăm pe investitori să investească mai mult aici, investitorii străini sunt bine veniţi. Vrem să fim acolo unde am fost la începutul secolului XX, când eram una din cele mai puternice ţări ale Europei, find mai puternici decât Austria”, a menţionat premierul ceh, un miliardar care a apărut în politică doar acum câţiva ani şi care, printr-un discurs anticorupţie, a reuşit să câştige puterea.

Cehia, Polonia şi Slovenia sunt ţările câştigătoare din punct de vedere economic după căderea comunismului.

România a pierdut anii ’90. Când celelalte ţări foste comuniste îşi deschideau porţile către investitorii străini, noi nu ne vindeam ţara.

După 2000, când au început să vină investiţiile străine, situaţia s-a schimbat radical, România având un ritm de creştere mai mare decât Polonia, chiar dacă creşterea nu a fost liniară.

În acest moment Polonia şi Cehia sunt la 80% faţă de media UE, în timp ce România este la 60%, reuşind să recupereze 10% în ultimii opt ani.

Faţă de ’90, când a căzut comunismul, şi faţă de ce credeaţi atunci, situaţia actuală din toate ţările din Europa Centrală şi de Est este mai bună, sau mai rea?

“Este mult mai bună, nici nu încape îndoială”, spune Andreas Treichl, preşedintele Erste şi cel care a făcut din banca austriacă cel mai mare grup financiar din această zonă.

Întrebarea este cum vor arăta următorii 30 de ani, într-o lume care dintr-o dată s-a stricat, globalizarea nu mai este bine venită, imigraţia nu mai este văzută cu ochi buni, naţionalismul este în creştere, multinaţionalele şi investiţiile străine sunt ţapi ispăşitori pentru ce este rău într-o ţară, iar războiul China-SUA a devenit o problemă globală care afectează pe toată lumea.

Ben Hall, editorul european al Financial Times, cel mai important ziar de business din Europa, spune că stagnarea economică începe să creeze probleme, iar Germania a devenit problema tuturor şi mai ales a ţărilor din Europa Centrală şi de Est, ale căror exporturi se duc în cea mai mare economie a Europei.

Europa se confruntă cu schimbări dramatice tehnologice care sunt aduse de americani, cu competitivitatea Chinei şi dezintegrarea fluxurilor comerciale, comentează editorul de la Financial Times.

În acest context global, clasa de mijloc din Europa Centrală şi de Est devine cea mai vulnerabilă categorie, şi de aceea aceste ţări vor fi prinse în capcana venitului mediu, de unde vor reuşi cu greu să iasă.

Multe ţări emergente au ajuns până la un anumit nivel, iar de acolo nu mai reuşesc să crească.

Financial Times împreună cu Erste au organizat la Praga, la mijlocul săptămânii trecute, o conferinţă economică dedicată celor 30 de ani de creştere după căderea comunismului, punând întrebări legate de viitor.

Andreas Treichl spune că ţările din Europa Centrală şi de Est au acum o şansă să fie mai pragmatice, să aibă o voce mai puternică, să aibă o creştere economică mai mare şi să dezvolte un spirit antreprenorial mai puternic faţă de vestul Europei, care suferă de socialism de prea mult timp.

Dar pentru acest lucru trebuie să existe elite politice, o societate civilă implicată şi o clasă de business puternică.

“Trebuie să înceteze această problemă a Bruxellesului, care spune că nu se poate avea încredere în ţările din Europa Centrală şi de Est. Mă enervează teribil acest lucru”, a spus Treichl.

Dar aceste ţări trebuie să înceapă să se bazeze mai mult pe forţele proprii şi să nu mai stea dependende de americani sau germani, mai ales din punct de vedere al investiţiilor.

Diferenţele salariale dintre aceste ţări şi Germania, de exemplu, trebuie să se reducă, pentru a-i determina pe oameni să nu-şi mai caute locuri de muncă în altă parte.

Treichl spune că viitorul nu va mai fi al ţărilor, al naţiunilor, ci al oraşelor.

Pentru tineri, pentru noile generaţii nu va mai conta ţara de unde sunt, ci oraşul unde locuiesc şi muncesc.

Azi poţi să stai în Bucureşti, mâine în Praga şi apoi în Viena.

Dar problema este cum îi determini pe tineri să nu mai vină să lucreze în Viena, ci să lucreze din Bucureşti, pentru că vor fi mai câştigaţi din punct de vedere financiar (salariul vs. costurile vieţii din aceste oraşe)?

Treichl spune că această problemă a naţionalismului este o prostie căruia trebuie să-i spunem stop (“stop the nationalism bullshit”).

Ondrej Vlcek, directorul executiv al Avast, o companie de tehnologie din Cehia (echivalentul BitDefender-ului din România, dar de trei ori mai mare, având o valoare bursieră de peste 3 miliarde de dolari, cu venituri anuale de 800 de milioane de dolari), spune că înţelege retorica politicienilor când vine vorba de imigraţie, dar susţine că firmele au nevoie de o mai mare diversitate, de o mai mare deschidere către mai mulţi angajaţi din alte ţări.

Această deschidere şi către alte naţionalităţi rezolvă problemele pe termen scurt de forţă de muncă şi de talente cu care se confruntă companiile, dar pe termen lung tot educaţia, calitatea vieţii şi infrastructura contează cel mai mult.

Avast a cumpărat acum doi ani o companie din Iaşi pentru echipa de acolo.

Oana Ţoiu, fost secretar de stat la Ministerul Muncii în guvernul Cioloş şi fondator Social Innovation Solution, un incubator din România, spune că educaţia, singură, nu rezolvă toate problemele, şi de aceea companiile private trebuie să se implice mai mult în încercarea de reducere a decalajelor sociale.

Ea spune că în România creşte dorinţa mai multor oameni de a fi antreprenori, ceea ce este un lucru bun pentru economie.

Treichl spune că ţările din Europa Centrală şi de Est sunt mult prea dependende de bănci, şi de aceea dezvoltarea pieţei de capital trebuie să fie o prioritate, pentru că acest lucru îi va ajuta pe antreprenori să obţină finanţare şi să crească mai repede.

Spiritul şi determinarea antreprenorilor din aceste ţări sunt mult mai puternice acum decât ale celor din vest, ceea ce ar aduce o creştere şi o extindere mult mai rapidă a acestora, chiar şi pe pieţele vestice, dar problema ţine de finanţare şi de dezvoltarea pieţelor de capital.

Andres Babis, premierul Cehiei, care este un intrus în viaţa politică a acestei ţări, chiar şi la Bruxelles, spune că niciun politician nu i-a citit cărţile lui Bata, care este cel mai de succes antreprenor ceh din toate timpurile. Bata este acum un celebru lanţ de magazine de încălţăminte.

Clasa politică şi politicienii trebuie să se implice mai puţin în economie, responsabilitatea guvernului fiind aceea de a asigura infrastructura şi de a ţine sub control finanţele publice şi stabilitatea fiscalităţii.

Babis spune că este mândru că Cehia este una dintre cele mai stabile ţări din Europa din punct de vedere fiscal, având un excedent bugetar, ceea ce i-a permis să primească acelaşi rating ca al Belgiei.

Treichl a replicat spunând că nu contează acest lucru atâta timp cât dobânzile sunt negative, aceasta fiind cea mai mare problemă a Europei din acest moment.

Pentru fostul premier al Poloniei, Jan Krzysztof Bielecki, care a fost timp de şapte ani şi preşedinele Bank Pekao, una dintre cele mai mari bănci poloneze, întrebarea este cum îşi poate menţine Polonia acelaşi ritm de creştere pentru a ajunge cât mai repede din urmă ţările puternice din UE. El a salutat măsurile guvernului polonez de majorare a salariilor, a pensiilor, de a da bani familiilor care fac copii sau celor care se întorc în Polonia.

Partidul la putere în Polonia a promis majorarea salariului minim de la 570 de euro acum, la 900 de euro peste trei ani.

Pentru a reduce decalajele între categoriile sociale, principalele ţări foste comuniste care au crescut cel mai mult – Polonia, Cehia - forţează creşterile salariale şi de pensii şi iau măsuri pentru a-şi opri cetăţenii să plece din ţară.

Timp de 30 de ani ţările foste comuniste s-au dezvoltat şi au recuperat teren faţă de Europa Occidentală prin investiţii străine şi prin deschiderea pieţelor. Într-un context în care investiţiile străine nu mai vin ci chiar pleacă (în România grupul italian Enel vrea să vândă o parte din companie, iar CEZ, grupul ceh din energie, vrea să iasă de tot), întrebarea este cine le ia locul şi dacă cei care vin au capacitatea de a gestiona afaceri de miliarde de euro. În toate aceste ţări s-au dezvoltat grupuri private cu afaceri de miliarde de euro, dar nu sunt suficient de puternice pentru a înlocui investiţiile străine.

Ce ţară credeţi că are cel mai mare potenţial de creştere în viitor, de acum încolo?

“Cehia, categoric!” De ce? “Pentru că sunt mai pragmatici.”

Ce se va întâmpla cu România?

“Şi România are potenţial, dar este o ţară latină, este prea mult dramatism la Bucureşti”, a răspuns Andreas Treichl. 

Principalele valute BNR - marţi, 13:59
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7776
Diferență: 0,4753
Ieri: 4.7759
Azi: 4.3172
Diferență: 1,0604
Ieri: 4.3145
Azi: 5.5732
Diferență: 0,8213
Ieri: 5.5810
Azi: 4.3546
Diferență: 1,2651
Ieri: 4.3522